- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 9 decembrie 2004
- Stat pârât
- HRV
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Dodos împotriva Croației
Traducere în română Auto
PRIMEI SECȚIUNI CAUZĂ DE DODOŠ v. CROATIA (Doc. nr. 9720/02) JUGGUL (Resoluție a Franței) STRASBOURG decembrie 2004 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Dodoš v. Croația, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința ca Camera compusă din: C.L. Rozakis Președintele Loucaides Doamna Tulkens Lorenzen Doamna Vajić Botoucharova Kovler, judecătorii și judecătorii Secțiunii Nielsen Grefier care au deliberat în privat la 18 noiembrie 2004, emite următoarea hotărâre, adoptată la această dată: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 9720/02) împotriva Republicii Croația depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de doi resortisanți croați, dl Jovica Dodoš și dna Darinka Dodoš („reclamanții”), la 7 februarie 2002. Reclamanții au fost reprezentați de dl A. Nobilo, avocat care practică la Zagreb.
Guvernul croat (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna L. Lukina-Karajković. Reclamanții au plâns că promulgarea legii privind obligațiile civile (modificațiile) din 1996 a încălcat dreptul de acces la instanță garantat de art. 6 § 1 din Convenție și dreptul lor la un remediu eficace garantat de art. 13 din Convenție. Prin decizia din 16 decembrie 2003, Curtea a declarat reclamațiile reclamanților admisibile. La 11 martie și la 21 iunie 2004, Guvernul și, respectiv, reclamanții au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. FACTE Reclamanții s-au născut în 1953 și, respectiv, 1959 și trăiesc în Varaždin, Croația. La 5 decembrie 1991, casa reclamanților din Nedeljanec, Croația, a fost explodat de necunoscuti infractori.
La 14 noiembrie 1994, reclamanții au inițiat o procedură civilă în fața Curții Municipale Varaždin ( Općinski sud u Varaždinu ) cerând daune din partea Republicii Croația pentru proprietatea lor deteriorată. În temeiul Legii privind obligațiile civile (Amendamente) 1996 ( Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima , Jurnalul Oficial nr. 7/1996 din 26 ianuarie 1996), Curtea Municipală Varaždin a continuat procesul la 17 septembrie 1996. 10. Acțiunea reluată la 24 octombrie 2003 în conformitate cu „Damajul din Actele Teroristice și Demonstrații Publice 2003” (Zcacon odgovornosti za štetu nastalu uslijed terarističkih akata i javnih demontracija , Gazette Oficial nr. 117/2003 din 23 iulie 2003). 11. La 11 martie 2004, Curtea a primit următoarea declarație semnată de Agentul Guvernului: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus, Guvernul Croației oferă să plătească exgrație 10 000 EUR dlui Jovica Dodoš și dnei Darinka Dodoš.
Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, convertite în moneda națională la data plății și fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. În cazul în care nu a plătit această sumă în perioada de trei luni menționată, guvernul se angajează să plătească, până la decontarea, dobânzi simple pentru sumă la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale.
În plus, Guvernul se angajează să nu ceară ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 12. La 21 iunie 2004, Curtea a primit următoarea declarație semnată de solicitanți: „Not că Guvernul Croației este pregătit să plătească ex-grația suma de EUR. 10 000 de persoane care acoperă prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, convertite în monedă națională la data plății și fără impozite care ar putea fi aplicabile, dlui Jovica Dodoš și dnei Darinka Dodoš, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Reclamanții acceptă propunerea și renunțe la orice alte cereri împotriva Croației în ceea ce privește faptele prezentei cereri.
Reclamanții declară că acest lucru constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamanții le-au atins. Reclamanții se angajează, de asemenea, să nu solicite trimiterea cauzei la Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 13. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 14. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din lista de cazuri.
Pentru aceste motive, Curtea UNANIMOUS decide să elimine cazul din lista de cazuri; ia act de angajamentul părților de a nu solicita o recerere a cazului în fața Marei Camere. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 9 decembrie 2004, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele grefierului
FIRST SECTION
CASE OF DODOŠ v. CROATIA (Application no. 9720/02) JUDGMENT (Friendly settlement) STRASBOURG 9 December 2004 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Dodoš v. Croatia, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Chamber composed of: Mr C.L. Rozakis , President , Mr L. Loucaides , Mrs F. Tulkens , Mr P. Lorenzen , Mrs N. Vajić , Mrs S. Botoucharova , Mr A. Kovler, judges , and Mr S. Nielsen , Section Registrar , Having deliberated in private on 18 November 2004, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 9720/02) against the Republic of Croatia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by two Croatian nationals, Mr Jovica Dodoš and Ms Darinka Dodoš (“the applicants”), on 7 February 2002.
The applicants were represented by Mr A. Nobilo, a lawyer practising in Zagreb. The Croatian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms L. Lukina-Karajković.
The applicants complained that the enactment of the Civil Obligations (Amendments) Act 1996 violated their right of access to court guaranteed by Article 6 § 1 of the Convention and their right to an effective remedy guaranteed by Article 13 of the Convention.
By a decision of 16 December 2003 the Court declared the applicants’ complaints admissible.
On 11 March and on 21 June 2004 the Government and the applicants, respectively submitted formal declarations accepting a friendly settlement of the case. THE FACTS
The applicants were born in 1953 and 1959, respectively and live in Varaždin, Croatia.
On 5 December 1991 the applicants’ house in Nedeljanec, Croatia, was blown up by unknown perpetrators.
On 14 November 1994 the applicants instituted civil proceedings before the Varaždin Municipal Court ( Općinski sud u Varaždinu ) seeking damages from the Republic of Croatia for their damaged property.
Pursuant to the Civil Obligations (Amendments) Act 1996 ( Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima , Official Gazette no. 7/1996 of 26 January 1996), the Varaždin Municipal Court stayed the proceedings on 17 September 1996.
The proceedings resumed on 24 October 2003 pursuant to the “Damage from Terrorist Acts and Public Demonstrations Act 2003” ( Zakon o odgovornosti za štetu nastalu uslijed terorističkih akata i javnih demonstracija , Official Gazette no. 117/2003 of 23 July 2003). THE LAW
On 11 March 2004 the Court received the following declaration signed by the Government’s Agent: “I declare that, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case, the Government of Croatia offer to pay ex gratia EUR 10,000 to Mr Jovica Dodoš and Ms Darinka Dodoš. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, converted into the national currency on the date of payment and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of delivery of the judgment by the Court pursuant to Article 39 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay, until settlement, simple interest on the amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The Government further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.”
On 21 June 2004 the Court received the following declaration signed by the applicants: “I note that the Government of Croatia are prepared to pay ex gratia the sum of EUR 10,000 covering pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, converted into national currency on the date of payment and free of any taxes that may be applicable, to Mr Jovica Dodoš and Ms Darinka Dodoš with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. The applicants accept the proposal and waive any further claims against Croatia in respect of the facts of this application. The applicants declare that this constitutes a final settlement of the case. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicants have reached. The applicants further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after delivery of the Court’s judgment.”
The Court takes note of the agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).
Accordingly, the case should be struck out of its list of cases.
FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY
1. Decides to strike the case out of its list of cases; 2. Takes note of the parties’ undertaking not to request a rehearing of the case before the Grand Chamber. Done in English, and notified in writing on 9 December 2004, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President