CtEDO 09.12.2004 Auto

CASE OF PLAVSIC v. CROATIA

RESPONDENT
HRV
HOTĂRÂRE
09.12.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list (friendly settlement)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF PLAVSIC v. CROATIA (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

PRIMEI SECȚIUNI CAUZĂ DE PLAVŠI Ñ v. CROATIA (Derogare nr. 13862/02) JUGUGUL (Resoluție în mod sincer) STRASBOURG decembrie 2004 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Plavšić v. Croația, Curtea Europeană a Dnei Botoucharova (Președintele Rozakis Loucaides Doamna Tulkens Lorenzen Vajić Dna Botoucharova Kovler, judecători și grefierul secțiunii Nielsen, deliberat în privat la 18 noiembrie 2004, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la această dată: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 13862/02) împotriva Republicii Croația depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național croat, dl Plavšić, la 26 februarie 2002. Reclamantul a fost reprezentat de dl A. Nobilo, avocat practicant la Zagreb. Guvernul croat (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna L. Lukina-Karajković. Reclamantul s-a plâns că promulgarea Legii privind obligațiile civile (modificațiile) din 1996 a încălcat dreptul său de acces la instanță garantat de art. 6 § 1 din Convenție și dreptul său la un remediu eficace garantat de art. 13 din Convenție. Prin decizia din 29 ianuarie 2004, Curtea a declarat că plângerile reclamantului sunt admisibile. La 10 mai și la 21 iunie 2004, Guvernul și, respectiv, reclamantul au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. FACTE Reclamantul s-a născut în 1931 și locuiește în Zagreb. În 1994 casa de weekend a reclamantului din Karlobag, Croația, a fost explodat de infractori necunoscuti. La 12 mai 1995, reclamantul a instituit o procedură civilă în fața Curții Municipale de Zagreb ( Općinski sud u Zagrebu ) cerând daune din partea Republicii Croației pentru proprietatea sa deteriorată. În temeiul Legii privind obligațiile civile (Amendamente) 1996 ( Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima 10. La 25 noiembrie 2002, reclamantul s-a plâns în fața Curții Municipale de la Zagreb în fața Curții Constituționale. 11. Procedurile din fața Curții Municipale de Zagreb au reluat într-o dată nesigură în conformitate cu „Damajul din Actele Teroristice și Demonstrații Publice din 2003” ( Zakon o odgovornosti za štetu nastalu uslijed terorističkih akata i javnih demontracija , Gazette Oficial nr. 117/2003 din 23 iulie 2003). DREPTUL 12. La 10 mai 2004, Curtea a primit următoarea declarație semnată de agentul guvernamental: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat anterior, Guvernul Croației oferă să plătească ex-gratie 6.000 EUR domnului Plavšić. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, convertite în moneda națională la data plății și fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. În cazul în care nu a plătit această sumă în perioada de trei luni menționată, guvernul se angajează să plătească, până la decontarea, dobânzi simple pentru sumă la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. În plus, Guvernul se angajează să nu ceară ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 13. La 21 iunie 2004, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Croației este pregătit să plătească ex-grația suma de EUR. 6.000 acoperă prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, transformate în monedă națională la data plății și fără impozite care ar putea fi aplicabile, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Reclamantul acceptă propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Croației în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Reclamantul declară că acest lucru constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins. Reclamantul se angajează, de asemenea, să nu ceară ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 14. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 15. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din lista de cazuri. Pentru aceste motive, Curtea UNANIMOUS decide să elimine cazul din lista de cazuri; ia act de angajamentul părților de a nu solicita o recerere a cazului în fața Marei Camere. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 9 decembrie 2004, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă