CASE OF ROMLIN AGAINST SWEDEN
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Payment of the sums provided for in the friendly settlement.
CASE OF ROMLIN AGAINST SWEDEN (CtEDO, 2005)
Rezoluția ResDH(2005)38 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 15 iunie 2004 (Rezoluție prietenoasă) în cazul Romlin împotriva Suediei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 25 aprilie 2005 la a 922-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Romlin, pronunțată la 15 iunie 2004, și transmisă în aceeași zi Comitetului de miniștri în temeiul articolului 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 48630/99) împotriva Suediei, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 19 aprilie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenție de către dna Tinna Romlin, un național suedez, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea referitoare la dreptul reclamantului la o audiere; întrucât, în hotărârea sa din 15 iunie 2004, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și de reclamant, și după ce s-a constatat că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul aranjamentului prietenos menționat mai sus, s-a convenit că Guvernul Suediei va plăti avocatul reclamantului, suma de 9 518 euro la notificarea hotărârii; Amintind că art. 43 alineatul (3) din Regulamentul Curții (ex-art. 44 alineatul (2) prevede că izbucnirea dintr-un caz declarat admisibil se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului miniștrilor, după ce devine finală, pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate la discontinuarea, soluționarea sau soluția prietenoasă a chestiei; având în vedere Regulamentul adoptat de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție; având în vedere că, la 29 iunie 2004, guvernul statului reclamant a plătit avocatul reclamantului suma prevăzută în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Suediei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.