CASE OF KULAKOVA AGAINST LATVIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Payment of the sums provided for in the friendly settlement.
CASE OF KULAKOVA AGAINST LATVIA (CtEDO, 2005)
Rezoluția ResDH(2005)33 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 18 octombrie 2001 (Rezoluție prietenoasă) în cazul Kulakova împotriva Letoniei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 25 aprilie 2005 la a 922-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Kulakova pronunțată la 18 octombrie 2001 și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 50108/99) împotriva Letoniei, depusă la 7 iunie 1999 Curtea Europeană a Dnei Nina Kulakova, rezidentă permanentă a Letoniei, în conformitate cu art. 34 din Convenția, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea referitoare la lungimea excesivă a procedurii penale la care a fost parte civilă; întrucât, în hotărârea sa din 18 octombrie 2001, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de Guvernul Statului pârât și de reclamant, și după ce s-a constatat că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să scoată cazul din lista sa; întrucât, în cadrul abordării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că guvernul Letoniei va plăti reclamantului, suma globală de 5.000 de lati lettoni; Amintind că art. 43 alineatul (3) din Regulamentul Curții (ex-art. 44 alineatul (2) prevede că dezvoltarea unui caz declarat admisibil se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului miniștrilor, după ce devine finală, pentru a-i permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate la discontinuarea, soluționarea sau soluționarea acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri în ceea ce privește aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; având în vedere că, la 3 octombrie 2001, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Letoniei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.