YILDIRIM and OTHERS v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
YILDIRIM and OTHERS v. TURKEY (CtEDO, 2005)
SECȚIUNEA TERZĂ [1] Cererea nr. 66901/01 de Yağub YILDIRIM [2] și alții împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 29 septembrie 2005 în calitate de Cameră compusă din: B.M. Zupančič președinte Hedigan Türmen Bîrsan dna Tsatsa-Nikolovska Jaeger Myjer, judecători și dl Berger grefier, având în vedere cererea depusă la 19 octombrie 2000, Având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondurile cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăsc după cum urmează: FACTELE Reclamanții, Yağub Yıldırım , Ekrem Yıldırım, Abdülhamit Yıldırım, Galip Yıldırım, Fahrettin Yıldırım, Münire Yıldırım, Fatma Yıldırım și Faruk Tekin Yıldırım, sunt resortisanți turci. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl T. Akıllıoğlu, dl A. Aktay și dl. Nerse, avocați care practică în Ankara. Faptele cazului, astfel cum au fost depuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 13 martie 1996, Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostrăzilor a expropriat parcele de teren aparținând reclamanților din İskenderun pentru a construi o autostradă. Un comitet de experți a evaluat valoarea parcelelor de teren aparținând reclamanților și aceste sume au fost plătite la momentul în care expropriarea a avut loc. La 2 februarie 1997, în urma cererilor de compensare sporită ale reclamanților, Tribunalul Civil de Primă Instanță a acordat o compensație suplimentară plus un dobânzi la tariful statutar, aplicabil la data hotărârii instanței, de la data transferului actei de titlu a terenurilor. La 7 iulie 1998, Curtea de Casație a susținut hotărârea Tribunalului Civil de Primă Instanță de la İskenderun. La 4 mai 2000, Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostrăzilor a efectuat plăți reclamanților. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 că au fost plătite dobânzi insuficiente pentru compensarea suplimentară primită în urma expropiării parcelelor de teren, susținând în continuare că autoritățile au întârziat să le plătească sumele relevante. Reclamanții susțin că durata procedurii a depășit cerința de „temps rezonabil” a articolului 6 § 1 din Convenție. DREPTUL După contacte informale dintre solicitanți și reprezentanți ai guvernului, grefierul secțiunii a fost solicitat să asiste părților în ceea ce privește găsirea unei soluții la această chestiune. Prin urmare, grefierul a adresat proiectelor de declarații părților. Curtea a primit următoarea declarație din partea Guvernului: „Declar că Guvernul Turciei propune să plătească ex gratie 13.000 EUR (13.000 euro) lui Yağub Yıldırım [3] , Ekrem Yıldırım, Abdülhamit Yıldırım, Galip Yıldırım, Fahrettin Yıldırım, Münire Yıldırım, Fatma Yıldırım și Faruk Tekin Yıldırım, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate sub nr. 66901/01. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozit, taxe de ștampilă sau impozit care poate fi aplicabil la data plății. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de nerambursare plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Ankara, 12 iulie 2005” Curtea a primit următoarea declarație semnată de unul dintre reprezentanții reclamanților: „Notăm că Guvernul Turciei sunt dispuși să plătească ex grație suma de 13.000 EUR (trezeci mii de euro) la Yağub Yıldırım [4], Ekrem Yıldırım, Abdülhamit Yıldırım, Galip Yıldırım, Fahrettin Yıldırım, Münire Yıldırım, Fatma Yıldırım și Faruk Tekin Yıldırım, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, va fi eliberată de orice impozit, datorie de ștampilă sau impozite care pot fi aplicabile la data plății. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului. Mersin, 21 iunie 2005” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică care să justifice o examinare continuă a cererii (articolul amendat În consecință, art. 29 § 3 din convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Vincent Berger Boštjan M. Zupančič Președintele grefierului [1] Această versiune a fost rectificată în temeiul articolului 81 din Regulamentul Curții la 2 martie 2006. [2] Rectificat la 2 martie 2006: Numele reclamantului a citit Yağup Yıldırım în versiunea anterioară. [3] Rectificat la 2 martie 2006: Numele reclamantului a citit Yağup Yıldırım în versiunea anterioară. [4] Rectificat la 2 martie 2006: Denumirea reclamantului a citit Yağup Yıldırım în versiunea anterioară.