AFFAIRE BELITSKI c. UKRAINE

RESPONDENT

UKR

HOTĂRÂRE

04.10.2005

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel et préjudice moral - réparation pécuniaire

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE BELITSKI c. UKRAINE (CtEDO, 2005)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL BELITSKIY c. UKRAINE (solicitarea nr. 20837/02) HOTĂRÂREA STRASBURG 4 octombrie 2005 DEFINITIVF 04/01/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alineatul (2) din Convenție. În cauza Belitskiy c. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din domnii J-P. Costa președinte Cabral Barreto Butkevych me Mularoni Fura-Sandström Jočienė, Popović, judecători și al dlui Dolle, graffière de secțiune După ce ați deliberat în camera Consiliului la 13 septembrie 2005, înmânați hotărârea pe care o prezentați, adoptată la această dată de procedură La originea cazului se află o cerere (n 20837/02) îndreptat împotriva Ucrainei și al cărui resortisant al acestui stat, dl Grigori Kirillovich Belitskiy, a sesizat Curtea la 15 mai 2002 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( V. Lutkovska, de la Ministerul Justiției. La 7 mai 2004, a doua secțiune a decis să comunice cererea guvernului. În conformitate cu dispozițiile art. 293, aceasta a decis că va fi examinată în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. DEFINIȚIA CIRCONSTANȚELOR SPĂLĂȚII Reclamantul s-a născut în 1936 și locuiește în Novogrodivka, Ucraina. Prin hotărârea din 25 mai 2001, Tribunalul din Novogrodivka a acceptat cererea reclamantului îndreptată împotriva fostului său angajator, combinatul minier n (hryvnyas ucraineans) în acest sens. Hotărârea rămasă neexecutată, reclamantul a atacat Serviciul de Stat al aprozilor de justiție din Novogrodivka în fața Tribunalului din acest oraș. Prin hotărârea din 19 septembrie 2001, Tribunalul a respins cererea reclamantului pentru nefondare. Instanța a indicat că confiscarea conturilor bancare ale combinatului minier a fost efectuată și că pretențiile creditorilor erau tratate pe măsură ce contul societății debitoare era alimentat. În plus, Tribunalul se va limita la deciziile Curții de Arbitraj din regiunea Donetsk din 30. August 2000 și 14 mai 2001, prin care se solicită Serviciului de stat al aprozilor de justiție să efectueze activele patrimoniale ale combinatului minier în cauză, având în vedere procedura de faliment în curs. Împotriva acestei hotărâri, recurentul a făcut apel la Curtea de Apel din regiunea Donetsk care, printr-o hotărâre din 1 iulie 2001 noiembrie 2001, a confirmat hotărârea în cauză; apoi, în Casație în fața Curții Supreme a Ucrainei, care, printr-o decizie din 19 februarie 2002, a refuzat să-l autorizeze să interfereze cu un recurs împotriva hotărârii și hotărârii contestate, nu a găsit niciun indiciu de aplicare eronată a legislației interne. Printr-o decizie din 23 decembrie 2002, Curtea Economică din regiunea Donețk a solicitat Serviciului de stat al aprozilor judiciari Novogrodivka să configureze conturile bancare ale combinatului minier debitor. 10. În februarie 2003, combinatul minier Novogrodivska și mai multe alte întreprinderi fuzionaseră într-o singură întreprindere de stat Prin decizia din 18 decembrie 2003, Tribunalul din Novogrodivka a decis să transfere obligațiile lor succesorilor lor la succesorul lor mai târziu, la data de 31 august 2004, Selydivvougillya 11. La data de 31 august 2004, reclamantul a primit întreaga sumă datorată în temeiul hotărârii din 25 mai 2001. 67534/01 din 27 iulie 2004). ÎN DREPTUL TERȚ AL AFACERII 13. În formula sa de cerere, reclamantul a ridicat obiecțiile întemeiate pe art. 2 alin. (1), (4) alin. (1) și (6) alin. (1) din Convenție. În observațiile sale ca răspuns la cele ale guvernului, din 19 octombrie 2004, reclamantul a invocat pentru prima dată art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce privește neexecutarea prelungită a hotărârii în favoarea sa din 25 mai 2001 14. Curtea amintește că prezenta cerere a fost comunicată în conformitate cu procedura comună de examinare a admisibilității și a fondului, în conformitate cu art. 29 alineatul (3) din convenție. Prin urmare, Curtea consideră că nu este adecvat să se examineze examinarea cauzei ridicate după comunicarea cauzei către guvernul pârât (a se vedea mutatis mutandis Sokur c. Ucraina, n 29439/02, § 25, 26 aprilie 2005). II. PRIVIND REEVABILITATEA 15. Recurentul se plângea de neexecutarea prelungită a hotărârii pronunțate în favoarea sa. El considera că situația denunțată încălca dreptul său la un proces echitabil într-un termen rezonabil și se analiza într-o servitute și într-un obstacol în calea dreptului său la un nivel de viață decent. El invoca art. 2 alineatul (1), art. 4 alineatul (1) și art. 6 alineatul (1) din Convenție, astfel cum a fost formulat art. 2 alineatul (1) Dreptul oricărei persoane la viață este protejat prin lege. (...) mai puțin art. 4 alin. (1) Nimeni nu poate fi ținut în sclavie sau în servitute (...) Art. 6 alin. (1) Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va hotărî (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale civile (...) Cu privire la admisibilitatea obiecțiunilor formulate la articolele 2 alineatul (1) și 4 alineatul (1) din Convenția 16. Curtea amintește că a respins obiecțiunile similare ridicate de solicitanți în cauzele privind neexecutarea hotărârilor (a se vedea Sokur c. Ucraina (dec.), nr. 29422/02 din 26 noiembrie 2002; Hotărârea Vasilenkov c. Ucraina, 19872/02, § 18-20, 3 mai 2005). Ea nu vede niciun motiv pentru a trage o concluzie diferită în speță. Prin urmare, această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din convenție. Guvernul consideră că, având în vedere executarea totală a hotărârii în cauză, reclamantul nu mai are calitatea de victimă, în sensul articolului 34 din convenție, și că această parte a cererii trebuie respinsă ca fiind incompatibilă rațională personae cu dispozițiile convenției, în sensul articolului 35 alineatul (3) 18. Curtea amintește poziția sa exprimată în mai multe hotărâri împotriva Ucrainei, potrivit cărora reclamantul se poate pretinde a fi victima unei încălcări a drepturilor sale garantate prin convenție în ceea ce privește perioada de neexecutare a hotărârii pronunțate în favoarea sa (a se vedea, de exemplu, Hotărârile Romashov c. Ucraina, nr 67534/01, § 27, 27 iulie 2004; Voiitenko c. Ucraina, n. 18666/02, § 35, 29 iunie 2004). Prin urmare, Curtea respinge excepția guvernului. 20. Curtea constată, prin urmare, că această parte a cererii nu este în mod evident întemeiată în sensul articolului 35 alineatul (3) din convenție. Curtea arată, de asemenea, că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarată admisibilă. III. CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ALOCATĂ A ARTICOLULUI 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA 21. În observațiile sale, guvernul a prezentat argumente similare celor din cauzele Romahov Voitenko Sokur, care au urmărit să demonstreze absența unei încălcări a articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Hotărârile Romahov citate anterior, punctul 37, Voitenko c. Ucraina, n 18666/02, § 37, 29 iunie 2004 Sokur, citată anterior, punctul 28). În primul rând, Curtea amintește că un organism de stat nu poate justifica o lipsă de resurse pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre (a se vedea Bourdov c. Rusia, nr. 59498/00, § 35, CEDO 2002). III. Prin urmare, abțându-se timp de aproape trei ani și trei luni de la luarea măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii judecătorești definitive pronunțate în speță, autoritățile ucrainene au privat parțial dispozițiile articolului 1 din convenție de efectul lor util. 24. Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona că art. 6 alineatul (1) nu a fost recunoscut în speță. IV. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 25. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 26. Curtea subliniază că, în temeiul articolului 60 din Regulamentul său de procedură, orice pretenție în materie de satisfacție echitabilă trebuie să fie cuantificată și defalcată pe rubrici, prezentată în scris și însoțită de documentele justificative necesare, altfel Curtea poate respinge cererea, în întregime sau parțial. 27. Reclamantul solicită suma de 599 EUR pentru prejudiciul material, precum și suma de 6 28. Guvernul observă că reclamantul nu și-a susținut cererile, consideră că pretențiile exprimate în legătură cu prejudiciul moral sunt exagerate și că eventuala constatare a unei încălcări a art. 6 alin. (1) din Convenție ar oferi în sine o satisfacție suficientă. 29. În ceea ce privește prejudiciul material referitor la durata de neexecutare a hotărârii în cauză, Curtea recunoaște că reclamantul a trebuit să suporte anumite prejudicii ale acestui șef din cauza inflației. Curtea consideră că suma solicitată pentru prejudiciul moral este excesivă (a se vedea Hotărârea Ernestina Zullo c. Italia, n 64897/01, § 26, 10 noiembrie 2004). În conformitate cu art. 41, Curtea acordă reclamantului 1 500 EUR, toate prejudiciile. Costuri și cheltuieli de judecată 30. Reclamantul nu a formulat nicio cerere în acest sens. Interese moratorii 31. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. Pe aceste motive, Curtea, la UNANIMITATE, declară cererea admisibilă cu privire la motivul întemeiat pe art. 6 alineatul (1) din Convenție și inadmisibil pentru surplusul declarat, că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 1 500 EUR (mii de cinci cenți) pentru daune materiale și morale, plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit, care trebuie convertită în hryvnyas ucraineană la rata aplicabilă la data regulamentului de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 4 octombrie 2005, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură. Dolle J.-P. Costa Module Președinte Aproximativ 1 158 EUR.