AFFAIRE SIVOKOZ c. UKRAINE

RESPONDENT

UKR

HOTĂRÂRE

04.10.2005

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 6-1;Violation de P1-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2005
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE SIVOKOZ c. UKRAINE (CtEDO, 2005)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CAUZA SIVOKOZ c. UKRAINE (solicitarea nr. 27282/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 4 octombrie 2005 DEFINITIVF 04/01/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Sevokoz c. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa Președintele Cabral Barreto Jungwiert Butkevych Ugrekhelidze mei Mularoni, Fura-Sandström, judecători și domnul Dolle, graffière de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 13 septembrie 2005, Renunță hotărârea pe care o reprezintă, adoptată la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 27282/03) îndreptat împotriva Ucrainei și al cărui resortisant al acestui stat, dl Grigoriy Sergeyevich Sivokoz ( V. Lutkovska, de la Ministerul Justiției. La 13 octombrie 2004, a doua secțiune a decis să comunice cererea guvernului. În conformitate cu dispozițiile art. 293, aceasta a decis că va fi examinată în același timp admisibilitatea și temeinicia cazului. DEFINIȚIA CIRCONSTANȚELOR SPĂLĂȚII Reclamantul s-a născut în 1935 și locuiește în Novogrodivka, Ucraina. Prin hotărârea din 21 mai 2002, Tribunalul din Novogrodivka a acceptat cererea reclamantului îndreptată împotriva fostului său angajator, combinatul minier n (hryvnyas ucraineans) în acest sens. Hotărârea rămasă neexecutată, reclamantul a atacat Serviciul de Stat al aprozilor de justiție din Novogrodivka în fața Tribunalului din acest oraș. Prin hotărârea din 7 octombrie 2002, Tribunalul a respins cererea reclamantului pentru nefondare. Instanța a indicat că confiscarea conturilor bancare ale combinatului minier a fost efectuată și că pretențiile creditorilor erau tratate pe măsură ce contul societății debitoare era alimentat. În plus, Tribunalul se va limita la deciziile Curții de Arbitraj din regiunea Donetsk din 30. August 2000 și 14 mai 2001, prin care se solicită Serviciului de stat al aprozilor de justiție să efectueze activele patrimoniale ale combinatului minier în cauză, având în vedere procedura de faliment în curs. Împotriva acestei hotărâri, recurentul s-a pronunțat în apel la Curtea de Apel din regiunea Donetsk care, printr-o hotărâre din 16 decembrie 2002, a confirmat hotărârea în cauză. Reclamantul s-a ocupat ulterior de Casația în fața Curții Supreme a Ucrainei care, printr-o decizie din 7 decembrie 2002, Octombrie 2003, a refuzat să-l autorizeze să interjeze un recurs împotriva hotărârii și hotărârii contestate, care nu a găsit niciun indiciu de aplicare eronată a legislației interne. În februarie 2003, combinatul minier Prin decizia din 18 decembrie 2003, Tribunalul din Novogrodivka a decis să transfere obligațiunile lor succesorilor lor la succesorul lor mai mare decât Selydivvougillya 10. În octombrie 2004, reclamantul a primit suma de 7 283 UAH. 11. Recurentul a atacat din nou Serviciul aprozilor în fața Tribunalului din Selydiv care, printr-o hotărâre din 24 noiembrie 2004, l-a despăgubit pentru nefondare. Această hotărâre a fost confirmată de Curtea de Apel din regiunea Donețk, la 18 martie 2005. 12. Până în prezent, suma de 6616,42 UAH [2] datorată în temeiul hotărârii din 21 mai 2002 rămâne neplătită. II. DREPTUL INTERNE PERTINENT 13. Dreptul intern relevant este descris în Hotărârea Romachov c. Ucraina 67534/01 din 27 iulie 2004). Reclamantul s-a plâns de neexecutarea prelungită a hotărârii pronunțate în favoarea sa și a considerat că situația denunțată aducea atingere drepturilor sale la un proces echitabil într-un termen rezonabil și la respectarea bunurilor sale și s-a examinat într-un obstacol în calea dreptului său la un nivel de viață decent și a invocat articolele 2 alineatul (1) și 6 alineatul (1) din convenție, precum și art. 1 din Protocolul nr. 1, așa cum se menționează în art. 2 alin. (1) Dreptul oricărei persoane la viață este protejat prin lege. (...) mai puțin Art. 6 alin. (1) Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Art. 1 din Protocolul nr. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru reglementarea utilizării bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Curtea amintește că a respins argumentul similar invocat de reclamanți în cauzele privind neexecutarea hotărârilor (a se vedea Sokur c. Ucraina (dec.), nr. 29422/02 din 26 noiembrie 2002; Hotărârea Vasilenkov c. Ucraina, 19872/02, § 18-20, 3 mai 2005). Ea nu vede niciun motiv pentru a trage o concluzie diferită în speță. Prin urmare, această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din convenție. Curtea consideră, în lumina tuturor argumentelor părților, că obiecțiunile formulate în temeiul articolului 6 alineatul (1) din convenție și al articolului din Protocolul nr. 1 ridică probleme serioase de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond Prin urmare, aceste obiecțiuni nu pot fi declarate în mod vădit nefondate, în sensul articolului 35 alineatul (3) din convenție. În observațiile sale, guvernul a prezentat argumente similare celor din cauzele Romahov Voitenko. Sokur, care urmărește să demonstreze absența încălcării articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea § 37, Voitenko c. Ucraina, nr 1866/02, § 37, 29 iunie 2004; Sokur c. Ucraina, n 29439/02, § 28, 26 aprilie 2005 Katsyuk c. Ucraina, n 58928/00, § 50 și 56, 5 aprilie 2005). 18. Reclamantul contestă teza guvernului. 19. Curtea amintește în primul rând că un organism de stat nu poate justifica o lipsă de resurse pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre și că întârzierile considerabile în executarea acesteia aduc atingere dreptului protejat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Bourdov c. Rusia, nr. 59498/00, § 35 și 40, CEDO 2002 III. Prin urmare, abțându-se timp de mai mult de trei ani și trei luni de la luarea măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii judecătorești definitive pronunțate în speță, autoritățile ucrainene au privat dispozițiile articolului 1 din convenție și ale articolului 1 din Protocolul nr. 1 de la efectul lor util. Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona Curții că art. 6 alineatul (1) din convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 au fost necunoscute în speță. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 21. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă 22. Curtea subliniază că, în temeiul articolului 60 din Regulamentul său de procedură, orice pretenție în materie de satisfacție echitabilă trebuie să fie criptată și defalcată pe rubrici, prezentată în scris și însoțită de documentele justificative necesare, altfel Curtea poate respinge cererea, integral sau parțial. 23. Reclamantul solicită suma de 16 653 EUR pentru prejudiciul material, precum și suma de 6 În ceea ce privește prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit, guvernul observă că reclamantul nu și-a susținut cererile și consideră că pretențiile exprimate în legătură cu prejudiciul moral sunt exagerate și că eventuala constatare a unei încălcări ar oferi în sine o satisfacție echitabilă suficientă. În măsura în care hotărârea în favoarea reclamantului nu a fost executată integral (a se vedea punctul 12 de mai sus), Curtea constată că faptul că obligația continuă să afecteze statul nu este în discuție. Prin urmare, Curtea consideră că, în cazul în care guvernul ar plăti reclamantului datoria rămasă, aceasta ar constitui o soluționare totală și definitivă a cauzei. 26. Curtea consideră că suma solicitată pentru prejudiciul moral este excesivă (a se vedea Hotărârea Ernestina Zullo c. Italia, n 64897/01, § 26, 10 noiembrie 2004). Statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41, Curtea alocă reclamantului 1 500 EUR în acest sens. Cheltuieli și cheltuieli de judecată 27. Reclamantul solicită suma de 12 EUR pentru cheltuielile poștale și de justiție. 28. În cazul de față și având în vedere elementele aflate în posesia sa, Curtea consideră rezonabilă suma de 12 EUR și o acordă reclamantului. Interese moratoriu 30. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA UNANIMITATE, Declară cererea admisibilă cu privire la obiecțiunile formulate în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 și inadmisibilă pentru surplusul menționat , că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenția Déclare, că a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. spus că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, datoria rămasă în temeiul hotărârii în favoarea sa, 1 500 EUR (o mie cinci sute de euro) pentru daune morale și 12 EUR (doisprezece euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, care trebuie convertită în hryvnyas ucraineană la rata aplicabilă la data regulamentului de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 4 octombrie 2005, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură. Dolle J.-P. Costa Module Președinte Aproximativ 2 131 EUR. Aproximativ 1 087 EUR