Secțiunea a treia Cerere nr. 58562/00 prezentată de Enver EREN și alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 1 decembrie 2005 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič președintele Caflisch Türmen mes Tsatsa-Nikolovska Gyulumyan David Thór Björgvinsson, Ziemel, judecători și domnul V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 30 decembrie 1999, având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei prezentate de reclamant și, respectiv, de guvern la 2 august și 26 august 2005, după ce a luat o decizie în cunoștință de cauză, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentelor, dnii Enver Eren, maimuebrahim Eren, Tevfik Fikret Eren și M. Emine Eren, sunt cetățeni turci, născuți în 1956, 1944, 1948, 1940 și rezidenți în Dinar. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către M K (a) expropria bunurile reclamanților ca urmare a cutremurului care a avut loc în regiunea Dinar în 1995 în vederea renovării regiunii. Nesatisfăcute cu privire la sumele alocate de către administrație, reclamanții au introdus o acțiune în creștere a dreptului de proprietate la tribunalul de mari instanțe din Dinar. La 14 august 1997, instanța a acordat reclamanților o indemnizație suplimentară de 5 036 698 648 de lire turce (TRL), însoțită de dobânda moratorială la rata legală începând cu 18 aprilie 1997. La 22 octombrie 1997, Curtea de Casație a confirmat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță și a respins cererea de rectificare formulată de reclamant la 8 decembrie 1997. La data de 19 aprilie 1999, administrația a efectuat plata în două etape. La data de 5 036 698 648 TRL și la 15 iulie 1999, aceasta a plătit 4 335 758 086 TRL. GRIFS Invoat la art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului lor de a-și respecta bunurile ca urmare a întârzierii administrației în plata despăgubirilor suplimentare de expropriere, însoțită de dobânzi moratorii insuficiente în raport cu rata ridicată de inflație din Turcia. Pe baza acelorași fapte, reclamanții reduc încălcarea art. 13 din Convenție. La 26 august 2005, Curtea a primit de la Guvern următoarea declarație, semnată la 25 august 2005 Declar că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Emine Eren, guvernul turc le-a oferit acestora, cu titlu gratuit, suma de 4 425 (patru mii patru sute douăzeci și cinci) dolari americani. Această sumă va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și nu va fi supusă nici unui impozit sau altor cheltuieli fiscale la momentul respectiv și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. La 2 august 2005, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reprezentantul reclamantului la aceeași dată, observ că guvernul turc este pregătit să plătească domnului Enver Eren, maimului Eren, Tevfik Fikret Eren și domnului Eren. Emine Eren, cu titlu gratuit, suma de 4 425 (patru mii patru sute douăzeci și cinci) de dolari americani în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea nr. 58562/00, pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și nu va fi supusă nici unui impozit sau altor cheltuieli fiscale la momentul respectiv și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Reclamanții acceptă această propunere și renunță, de asemenea, la orice altă pretenție față de Turcia cu privire la faptele care stau la baza cererii respective. Ei declară cauza soluționată definitiv. Prezenta declarație se soluționează în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamanții. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și că nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 alineatul (1) în fine din Convenție). În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Vincent Berger Bošjan M. Zupančič Moduler Președinte
Requête n
o
58562/00
présentée par Enver EREN et autres
contre la Turquie
La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 1
er
décembre 2005 en une chambre composée de
:
MM.
B.M.
Zupančič
,
président
,
L.
Caflisch
,
R.
Türmen
,
M
mes
M.
Tsatsa-Nikolovska
,
A.
Gyulumyan
,
M.
David Thór
Björgvinsson,
M
me
I.
Ziemele,
juges
,
et de M. V.
Berger,
greffier de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 30 décembre 1999,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire respectivement présentées par le requérant et le Gouvernement les 2 août et 26 août 2005,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Les requérants, MM. Enver Eren, İbrahim Eren, Tevfik Fikret Eren et M
me
Emine Eren, sont des ressortissants turcs, nés respectivement en 1956, 1944, 1948, 1940 et résidant à Dinar. Ils sont représentés devant la Cour par M
e
H.
Kılınç, avocat à Afyon. Le Gouvernement défendeur était représenté par son agent.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Le ministère de l’Aménagement du Territoire («
l’administration
») expropria les biens des requérants à la suite du tremblement de terre ayant eu lieu dans la région de Dinar en 1995 en vue du réaménagement de la région. L’administration leur octroya des indemnités d’expropriation.
Insatisfaits des montants alloués par l’administration, les requérants introduisirent un recours en augmentation de l’indemnité d’expropriation auprès du tribunal de grande instance de Dinar.
Le 14 août 1997, le tribunal accorda aux requérants une indemnité complémentaire de 5
036
698
648 livres turques (TRL), assortie des intérêts moratoires au taux légal à compter du 18 avril 1997.
Le 22 octobre 1997, la Cour de cassation confirma le jugement du tribunal de première instance et rejeta la demande en rectification formée par le requérant le 8 décembre 1997.
L’administration effectua le versement de l’indemnité en deux temps. Le 19 avril 1999, elle versa 5
036
698
648 TRL, et le 15 juillet 1999, elle paya 4
335
758
Invoquant l’article 1 du Protocole n
o
1, les requérants se plaignent d’une atteinte à leur droit au respect de leurs biens en raison du retard de l’administration dans le paiement des indemnités complémentaires d’expropriation, assorties des intérêts moratoires insuffisants par rapport au taux d’inflation élevé en Turquie.
Se basant sur les mêmes faits, les requérants allèguent la violation de l’article 13 de la Convention.
Le 26 août 2005, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante, signée le 25 août 2005
:
«
Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
58562/00, pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, introduite par M.
Enver Eren et autres à (MM. Enver Eren, İbrahim Eren, Tevfik Fikret Eren et M
me
Emine Eren), le gouvernement turc offre de verser à ceux-ci, à titre gracieux, la somme de 4
425 (quatre mille quatre cent vingt-cinq) dollars américains.
Cette somme couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens et ne sera soumise à aucun impôt ni à aucune autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
»
Le 2 août 2005, la Cour avait reçu la déclaration suivante, signée par le représentant du requérant à la même date
:
«
Je note que le gouvernement turc est prêt à verser à MM. Enver Eren, İbrahim Eren, Tevfik Fikret Eren et M
me
Emine Eren, à titre gracieux, la somme de 4 425 (quatre mille quatre cent vingt-cinq) dollars américains en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
58562/00, pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Cette somme couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens et ne sera soumise à aucun impôt ni à aucune autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
Les requérants acceptent cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Ils déclarent l’affaire définitivement réglée.
La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et les requérants sont parvenus.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Vincent
Berger
Boštjan
Greffier
Président