ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2789/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația în anulare formulată, contestatorul M.D. a solicitat anularea sentinței civile nr. 98 din 28 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosarul nr. 5584/100/2007, pe considerentul că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 317 alin. (2) C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 132 din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost respinsă contestația ca inadmisibilă. Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul, solicitând schimbarea ei, în sensul admiterii contestației, pe motiv că a invocat necompetența instanței. Prin decizia nr. 179/A/2009 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a fost respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul M.D.

împotriva sentinței civile nr. 132 din 13 februarie 2009 a Tribunalului Maramureș. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel, a reținut, în esență, următoarele: Verificându-se Dosarul nr. 5584/100/2007 al Tribunalului Maramureș, în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 98 din 28 ianuarie 2008, obiect al contestației în anulare, s-a constatat că reclamantul-contestator nu a declarat apel împotriva acesteia, astfel că afirmațiile sale în sensul că ar fi invocat motivul de necompetență de ordine publică în calea de atac a recursului nu este susținut de probele de la dosar. Este adevărat că reclamantul-contestator a înregistrat acțiunea inițial la Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 3675/33/2006, iar Curtea prin încheierea nr. 4/D din 26 iulie 2006, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Maramureș.

Această încheiere a fost atacată cu recurs, respins de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 9688 din 24 noiembrie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 3675/33/2006, iar contestația în anulare formulată de reclamantă împotriva acestei decizii a fost la rândul ei, respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 2835 din 30 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosarul nr. 97/1/2007. O nouă contestație în anulare împotriva deciziei irevocabile privind stabilirea competenței nefiind admisibilă raportat la dispozițiile art. 321 C. proc. civ. Împotriva acestei din urmă hotărâri, contestatorul M.D. a declarat recurs, întrucât instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat înțelesul lămurit al acesteia, întrucât prin sentința civilă nr. 98 din 28 ianuarie 2008 a Tribunalului Maramureș pronunțată în Dosarul 5584/100/2007, nu s-a hotărât „cu obiectivitate cauza”.

Recursul declarat este nefondat. Art.317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., prevede cazul de contestație în anulare referitor la încălcarea dispozițiilor de ordine publică, dar numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea recursului. În speță, corect au stabilit ambele instanțe că, reclamantul-contestator nu a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 98 din 28 ianuarie 2008, obiect al contestației în anulare, astfel încât susținerile acestuia în sensul că ar fi invocat necompetența materială a instanței nu subzistă. Pentru cele expuse în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul M.D. împotriva deciziei nr. 179 A din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2010.