ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2134/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2134/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamantul R.G. a solicitat
anularea hotărârii nr. 1230 din 10 mai 2002, emisă de pârâta Casa Județeană de
Pensii Satu Mare și recunoașterea în favoarea lui a calității de beneficiar al
drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii a arătat că
s-a născut în timpul refugiului părinților săi, iar Legea nr. 189/2000, cu
modificările și completările ulterioare, nu exceptează de sub beneficiul
acestei legi pe cei născuți în refugiu.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința
nr. 38/CA/2003 – P din 13 ianuarie 2003, a admis acțiunea, a anulat actul
administrativ atacat și a obligat pe pârâtă să recunoască reclamantului
calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că reclamantul s-a născut în perioada în care părinții săi s-au aflat
în refugiu și a apreciat că și reclamantul are calitatea de refugiat, astfel că
beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, în termen, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie, reiterând aspectele legate de situația de fapt ale pricinii și
invocând greșita interpretare a dispozițiilor Legii nr. 189/2000 și ale H.G.
nr. 127/2002.
Examinând sentința atacată, în
raport cu criticile formulate, cu probele administrate și dispozițiile legale
incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit.
c) din O.G. nr. 105/1999, adoptată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
drepturile conferite de acest act normativ persoanele de cetățenie română care,
în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții
din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2000, au fost
asimilate persoanelor strămutate și cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere
persecuțiile din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de
cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în
perioada de refugiu. Nu există nici o rațiune pentru care copiilor născuți în
timpul refugiului părinților să nu li se acorde drepturile prevăzute de O.G.
nr. 105/1999, soluția instanței de fond fiind echitabilă.
Cum reclamantul s-a născut la data
de 28 martie 1944, în comuna Grănicești, județul Suceava, localitate în care se
refugiaseră părinții săi, curtea de apel a apreciat în mod corect că acestuia
îi sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din Legea nr. 189/2000.
În consecință, față de cele ce
preced, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, iar
recursul fiind nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței nr. 39/CA/2003 - P din 13
ianuarie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 3 iunie 2003.