ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1842/2009

Prin sentința penală nr. 77 din 19 august 2008, Tribunalul Olt, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.A. - la pedeapsa de 20 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d), e) C. pen.

În baza art. 180 alin. (2) rap. la art. 180 alin. (2)

1

C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 20 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d) și e) C. pen., pe timp de 3 ani.

Î

n baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 24 martie 2008 și s-a menținut starea de arest.

Î

n baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat cuțitul-

corp delict.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul la 10.000 lei către O.E.

A fost obligat inculpatul la câte 50.000 lei daune morale către minorele B.A.M. și B.I., la câte 500 lei reprezentând prestație periodică până la 19 august 2008, precum și la câte 50 lei lunar cu titlu de prestație periodică către fiecare

minoră, începând cu 20 august 2008 până la data majoratului.

A fost obligat inculpatul la 189,89 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Orășenesc Corabia, plus majorările de întârziere și la 2000 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul B.A. a fost căsătorit cu victima B.C., iar din căsătoria acestora au rezultat minorele B.A.M. și B.I.

Prin sentința civilă nr. 299 din 5 martie 2008 Judecătoria Slatina a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, iar cele două minore au fost încredințate spre creștere și educare mamei.

Părinții au stabilit ca la sfârșitul fiecărei săptămâni cele două fiice să meargă la tată, iar la începutul săptămânii acestea să fie readuse la mamă care își stabilise domiciliul în locuința mamei sale.

La data de 13 martie 2008, inculpatul s-a deplasat la domiciliul soției pentru a le lua pe minore, însă B.I. nu a mai fost dusă în domiciliul mamei sale, rămânând la inculpat până la data de 23 martie 2008, când O.E., mama victimei B.C., a sesizat organele de poliție cu privire la acest refuz.

În dimineața zilei de 23 martie 2008, inculpatul B.A. a plecat de la domiciliul său din județul Olt, pe malul râului Olt cu scopul de a închide saivanul pentru animale cu folie din plastic, iar pentru tăierea foliei a luat de la domiciliul său un cuțit.

În jurul orei 14,00 a primit un telefon de la fiica sa, B.A.M. care l-a înștiințat că se află la domiciliul său și intenționează să o ia pe sora sa pentru a o duce la domiciliul mamei sale, însă inculpatul nu a fost de acord.

Seara, în jurul orei 20,00, inculpatul a mers la domiciliul părinților săi unde a servit masa împreună cu fiica sa, B.I., după care s-a deplasat cu minora, cu căruța, la domiciliul soției sale. Ajunși în acest loc, la sugestia inculpatului, minora a strigat-o pe mama sa, care a ieșit la poartă, însoțită de mama sa și soțul acesteia O.N., precum și de minora B.A.M.

Minora B.I. a pătruns în curte, iar mama sa s-a aplecat să o ridice în brațe, moment în care inculpatul a scos cuțitul pe care îl avea asupra sa și i-a aplicat mai multe lovituri în zona superioară a corpului, după ce, în prealabil, a prins-o pe victimă de păr.

În urma loviturilor aplicate, victima a căzut la pământ, decedând la scurt timp datorită hemoragiei produse prin vătămarea unor organe vitale, astfel cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 106/A din 23 mai 2008 al Serviciului de Medicină Legală Județean Olt, avizat sub nr. 90/A9/2008 de către Comisia de Avizare și Control din cadrul I.M.L. Craiova.

În acele împrejurări a fost lovită în mâna dreaptă minora B.A.M., care sărise în apărarea mamei sale, suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 443/E din 15 mai 2008 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Olt.

După aplicarea loviturilor celor două victime, inculpatul s-a urcat în căruță și a plecat spre postul de poliție al comunei Cilieni, unde a predat cuțitul folosit, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de organul de cercetare penală.

Tribunalul Olt, reținând probele administrate în faza de urmărire penală și de cercetare judecătorească - declarațiile martorilor O.N., S.F., B.F., F.B., B.M., declarația părții vătămate B.A.M., datele rezultate din procesul verbal de cercetare a locului faptei încheiat la 24 martie 2Q08, însoțit de planșe foto; procesul verbal din 28 martie 2008, privind predarea unui cuțit de către inculpat, rapoartele de constatare medico-legală - autopsie a victimei B.C., emis de SML Slatina cu nr. 106/A din 23 mai 2008 și avizat de IML Craiova cu avizul nr. 90/A9 din 29 mai 2008, respectiv raportul de constatare medico-legală a părții vătămate B.A.M., emis de SML Slatina cu nr. 443/E din 15 mai 2008, hotărârile nr. 670, respectiv 671 din 22 aprilie 2008 emise de Comisia pentru Protecția Copilului de pe lângă Consiliul Județean Olt, prin care pentru minorele B.I. și B.A.M. s-a dispus măsura de protecție-plasament familial la bunicii materni O.E. și O.N., declarațiile inculpatului - a constatat următoarele:

Situația de fapt prezentată în rechizitoriu este confirmată în totalitate probatoriul administrat în sensul că, în seara de 23 martie 2008, inculpatul a agresat pe soția sa B.C., la domiciliul acesteia (curtea locuinței) aplicându-i mai multe lovituri de cuțit la nivelul toracelui, cu secționare acordului și a plămânilor, leziuni care au produs decesul victimei aproape instantaneu datorită hemoragiei interne și externe; totodată, în cursul acestui conflict, inculpatul a agresat și pe fiica sa minoră în vârstă de 10 ani - B.A.M. - producându-i o plagă tăiată la nivelul palmei mâinii drepte, în contextul intervenției minorei în ajutorul mamei sale.

B.A. a săvârșit atât o infracțiune de omor calificat împotriva soției sale, faptă incriminată de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., cât și o infracțiune de lovire și alte violențe săvârșite asupra unui membru de familie, faptă incriminată de art. 180 alin. (2)

1

C. pen. rap. la art. 180 alin. (2) C. pen. și art. 149

1

C. pen., fapte săvârșite cu vinovăție de către inculpat.

Sub aspect subiectiv, s-a reținut că inculpatul a acționat cu intenție directă la săvârșirea infracțiunii de omor, datorită sentimentului de gelozie față de victimă, în contextul procesului de divorț dintre aceștia.

Constatând astfel că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite cu vinovăție de către inculpat, s-a procedat la condamnarea acestuia la pedepse privative de libertate, orientate către maximul special prevăzut de lege, respectiv 20 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. (infracțiunea de omor calificat), 1 an închisoare (infracțiunea de lovire și alte violențe), stabilindu-se pedeapsa rezultantă de executat corespunzător concursului real de infracțiuni în condițiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. - pedeapsa de 20 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

Corelativ pedepsei principale, s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d) și e) C. pen., pe durata executării pedepsei, conform art. 71 alin. (2) C. pen.

În privința interdicției dreptului de a alege, din conținutul pedepselor complementară și accesorie, s-a arătat că modalitatea concretă în-care inculpatul a acționat și natura infracțiunilor deduse judecății constituie și cauze de nedemnitate electorală, justificând aplicarea acestor sancțiuni.

Sub aspect civil s-a reținut că în cauză au promovat acțiuni civile Spitalul orășenesc Corabia pentru cheltuielile ocazionate cu spitalizarea părții vătămate B.A.M., în sumă de 189,89 lei, cât și O.E. atât în nume propriu - pentru cheltuielile ocazionate cu înmormântarea și pomenirile victimei B.C., în sumă de 40.000 lei - cât și în calitate de reprezentat al minorelor B.A.M. și B.I. - pentru prejudiciul moral încercat de acestea, în sumă de câte 30.000 lei și pentru prestație periodică, deoarece ambele minore se aflau în întreținerea victimei la data decesului acesteia.

Față de probatoriul administrat în cauză - inclusiv declarația inculpatului, care și-a exprimat acordul privind plata cheltuielilor efectuate la zi și a despăgubirilor solicitate pentru minore - prima instanță a reținut că este întemeiată în parte acțiunea civilă promovată de O.E., dispunând obligarea inculpatului la plata sumelor de: 10.000 lei reprezentând cheltuieli cu înmormântarea și pomenirile la zi; câte 50.000 lei daune morale către fiecare minoră, precum și câte 50 lei, prestație lunară către fiecare minoră, începând cu 20 august 2008 și până la majoratul acestora.

De asemenea, s-a reținut caracterul întemeiat al acțiunii civile promovate de unitatea medicală, dispunându-se obligarea inculpatului la plata sumei de 1189,89 lei cheltuieli de spitalizare, împreună cu majorările de întârziere până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe, au formulat apel inculpatul B.A., părțile civile O.E., B.I. și B.A.M. și Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, formulând critici de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:

În apelul parchetului s-a invocat greșita încadrare juridică a infracțiunilor deduse judecății, solicitându-se, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice prin reținerea agravantei prevăzută în art. 175 lit. i) C. pen. și înlăturarea agravantei prevăzută în art. 180 alin. (2)

1

C. pen., respectiv în infracțiunile prev. de art. 174, art. 175 lit. c) și i) C. pen., art. 180 alin. (2) C. pen., pentru care s-a solicitat aplicarea unor pedepse către maximul special în raport și de pericolul concret probat în cauză. De asemenea, s-a solicitat rejudecarea laturii civile a cauzei privitor la acordarea daunelor morale și pentru partea civilă O.E., cu motivarea că, prin pierderea singurului său copil, victima și încredințarea în plasament a minorelor victimei, partea civilă a suferit un prejudiciu moral însemnat.

În motivele scrise de apel a fost invocată și critica de netemeinicie privind greșita aplicare a pedepsei accesorii, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza

I

C. pen., critică nesusținută însă cu ocazia dezbaterii apelului.

În apelul promovat de părțile civile, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. c) și i) C. pen., prin reținerea comiterii infracțiunii în loc public și a majorării pedepselor aplicate în cauză, la maximul special prevăzut de lege. Sub aspect civil, a fost criticată sentința privitor la omisiunea acordării daunelor morale părților civile O.E. și a majorării despăgubirilor la suma solicitată de acestea.

În apelul promovat de inculpat, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. - parte vătămată B.A.M. - menținerea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen. și reducerea pedepselor aplicate ca efect al reținerii circumstanțelor personale atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Totodată, s-a arătat că există dubiu privitor la calitatea victimei de soție a inculpatului, la data comiterii infracțiunii, dar fără a se formula o cerere expresă de schimbare a încadrării juridice.

în apelul inculpatului s-au adus critici și sub aspectul laturii civile a cauzei, arătându-se că inculpatul și-a exprimat acordul numai pentru plata prestației periodice, iar daunele morale au fost acordate în cuantum exagerat, iar pentru partea civilă O.E. prejudiciul invocat nu a fost dovedit.

Prin decizia penală nr. 19 din 29 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, părțile civile O.E., B.I. și B.A.M. și de inculpatul B.A., împotriva sentinței penale nr. 77 din 19 august 2008 pronunțată de Tribunalul Olt. A fost desființată în parte sentința și s-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. c) și i) C. pen., săvârșită împotriva victimei B.C. și din infracțiunea prev. de art. 180 alin. (2)

1

C. pen., rap. la art. 180 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., săvârșită împotriva părții vătămate B.A.M.

În baza art. 174, art. 175 lit. c) și i) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.A. la pedeapsa de 22 (douăzeci și doi) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b). d) și e) C. pen.

În baza art. 180 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul B.A. să execute pedeapsa rezultantă de 22 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen.

S-a dedus în continuare prevenția, de la 19 august 2008 la zi și s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

S-a admis în parte cererea de daune morale formulată de apelanta parte civilă O.E., fiind obligat inculpatul la plata a 15.000 lei daune morale către această parte civilă și la plata a câte 25.000 lei daune morale către fiecare dintre părțile civile B.A.M. și B.I.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că situația de fapt reținută în cauză este probată atât cu depoziții testimoniale, cât și cu date rezultate din procesele verbale de cercetare a locului infracțional, coroborate cu datele certificate de rapoartele de constatare medico-legale, dovezi care certifică următoarele:

Conflictul dintre inculpat și victimă a avut loc la domiciliul părinților victimei - soții O.E. și O.N. - unde victima locuia ca urmare a procedurii de divorț cu inculpatul, finalizată printr-o soluție pronunțată în primă instanță, cercetarea locală evidențiind prezența petelor și picăturilor de sânge în curtea locuinței, începând de la poartă, precum și pe stâlpul gardului dinspre stradă, la o înălțime de 50 cm față de sol; de asemenea, s-a constatat o pată de sânge în fața porții de acces în curtea locuinței, indicată în planșele foto de la fila 17- dosar u.p. - la poziția 1.

Instanța de apel a reținut declarațiile martorilor O.N. - care a arătat că victima a ieșit la poartă pentru a primi pe fiica sa, minora I., iar când s-a aplecat să o ridice în brațe pe minoră, inculpatul, care se afla ascuns în dosul porții, a prins pe victimă de păr, a lovit-o cu pumnii, doborând-o la pământ și în această poziție i-a aplicat mai multe lovituri în spate și peste corp, în conflictul dintre părți intervenind numai minora A.M., care, la rândul său, a fost tăiată la mână, părinții victimei fiind în imposibilitate de a interveni datorită derulării rapide a agresiunii și distanței la care se aflau, la ieșirea din locuință - B.F. - care arată că a intrat în curtea victimei, după plecarea inculpatului și a observat-o întinsă la pământ, în interiorul curții, lângă poartă, prezentând mai multe răni pe corp, care sângerau abundent.

Coroborând aceste date cu împrejurările rezultate din raportul de constatare medico-legală - care atestă că victima â prezentat 10 plăgi tăiate la nivelul toracelui anterior și posterior din care patru penetrante toracic interesând cordul, plămânul și stomacul, cu secționarea parțială a acestora, precum și șapte plăgi la nivelul mâinilor cu secționarea tendonului flexor la nivelul indexului mâna stângă și a bazei degetelor 1 și 2 de la mâna dreaptă, plăgi ce au determinat o hemoragie masivă internă și externă - s-a constatat că agresiunea s-a produs prin aplicarea mai multor lovituri într-o succesiune rapidă, primele lovituri fiind aplicate când victima se afla în fața porții, iar următoarele, în timp ce aceasta s-a retras câțiva pași în interiorul curții, unde a fost urmărită și agresată în continuare de inculpat, până la apariția părinților acesteia.

În acest sens, s-au reținut depozițiile martorilor S.F. și B.F. care, ajungând la domiciliul victimei imediat după agresiune, au găsit-o căzută în interiorul curți lângă poartă și împreună cu părinții acesteia au și transportat-o în locuință, unde a fost găsită de organele de poliție, decedată.

Reținând astfel că agresiunea care a condus la decesul victimei are ca element material aplicarea mai multor lovituri într-o succesiune rapidă, în zone vitale, producând leziuni ale unor organe interne și hemoragie masivă, s-a apreciat că suntem în prezența unei unități naturale a infracțiunii, al cărei moment inițial s-a consumat în loc public (în fața porții, la drumul comunal).

În consecință, s-a reținut că în cauză este incidență și agravanta prevăzută în art. 175 lit. i) C. pen., întrucât drumul comunal este un loc accesibil publicului în orice moment, prin natura sa, în condițiile art. 152 lit. a) C. pen., independent de prezența altor persoane decât cele implicate în conflict.

Apărarea formulată de inculpat, care a invocat dubiul privitor atât la agravanta prevăzută în art. 175 lit. i) C. pen., cât și la agravanta prevăzută de art. 175 lit. c) C. pen., s-a constatat că nu este susținută de probele administrate, astfel: prezența urmelor de sânge în exteriorul porții de la locuința victimei demonstrează consumarea unor acte de violență care au produs sângerare importantă în acel loc, contrazicând versiunea inculpatului, care a arătat că a agresat pe victimă numai în interiorul curții; la data săvârșirii omorului, calitatea de soție a victimei subzista întrucât sentința civilă de divorț nu era definitivă (sentința nr. 299 a fost pronunțată la data de 5 martie 2008 de către Judecătoria Corabia, iar termenul de apel de 30 zile expira la data de 5 aprilie 2008, fapta fiind comisă la 23 martie 2008).

În ceea ce privește agravanta prev. de art. 180 alin. (2)

1

C. pen., pentru infracțiunea de lovire și alte violențe săvârșită asupra părții vătămate B.A.M., s-a reținut că la data comiterii infracțiunii această parte nu locuia împreună cu inculpatul, prin hotărârea de divorț menționată anterior minora fiind încredințată spre creștere și educare victimei, iar inculpatul având numai dreptul de a păstra legăturile personale cu minora. în fapt, atât probatoriul testimonial cât și declarația inculpatului, atestă că acesta a înțeles să aducă la domiciliul său numai pe minora B.I., la sfârșit de săptămână, în timp ce partea vătămată a rămas la domiciliul mamei.

Astfel, s-a constatat că nu sunt întrunite condițiile art. 149

1

C. pen. rap. la art. 180 alin. (2) C. pen., fiind justificată cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 180 alin. (2)

1

C. pen. rap. la art. 180 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul circumstanțelor personale atenuante invocate în apelul inculpatului, s-a reținut că, în prezenta cauză, faptele deduse judecății sunt infracțiuni contra vieții și contra integrității corporale a persoanei, de pericol social deosebit de grav, deoarece s-au finalizat prin suprimarea vieții unei persoane și vătămarea sănătății unui minor, atât victima cât și partea vătămată având calitatea de soție, respectiv rudă - fiică - ale inculpatului, iar agresiunile au fost comise pe fondul divergențelor determinate de o procedură de divorț.

În acest context, s-a apreciat că împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea agresiunilor și își câștigă existența prin muncă, nu poate avea semnificația unei circumstanțe personale atenuante, fiind în vădită disproporție față de pericolul social concret produs în cauză.

Sub aspect civil, s-a constatat că prima instanță a fost investită cu trei acțiuni civile formulate de minorele aflate în întreținerea victimei -B.A.M. și B.I. - pentru prestația periodică de care au fost lipsite, prin decesul victimei și prejudiciul moral încercat precum și de partea civilă O.E., care a solicitat despăgubiri în sumă de 10.000 lei reprezentând cheltuielile ocazionate de înmormântarea și pomenirile victimei, la zi, precum și daune morale în sumă de 50.000 lei pentru prejudiciul moral încercat prin pierderea victimei, singurul copil.

S-a reținut că prima instanță, analizând acțiunile civile din cauză, s-a pronunțat numai asupra cererilor formulate de minore prin reprezentantul legal O.E., acordând daune morale într-un cuantum superior petitului formulat (în declarația de la 22 iulie 2008, precizându-se că se solicită câte 30.000 lei daune morale pentru fiecare minoră) și a respins nemotivat cererea de daune morale formulată de partea civilă O.E.

Astfel, s-a constatat că sunt fondate criticile formulate în apelurile părții civile O.E. și inculpatului B.A., în sensul că

inculpatul nu poate răspunde decât în limita pretinsă și dovedită, în ceea

ce privește daunele morale datorate minorelor părți civile, iar cererea de

daune morale formulată de partea civilă O.E. este întemeiată, cât

timp victima era singurul său copil și, în condițiile speței, partea civilă a fost silită să asiste la actele de violență exercitate de inculpat.

Împotriva deciziei instanței de apel, în termen legal, a declarat recurs inculpatul care, prin apărător, a invocat cazurile de casare

prevăzute de dispozițiile art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen.,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond în principal

înlăturarea agravantei prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen. și în subsidiar

reindividualizarea pedepsei, prin reținerea de circumstanțe atenuante.

Examinând cauza sub aspectul criticilor formulate și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele următoare:

În mod corect instanța de apel a dispus schimbarea încadrării

juridice a faptei de omor calificat, reținută în sarcina inculpatului B.A.

, prin aplicarea agravantei prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen.

Astfel, materialul probator administrat în cauză, respectiv declarațiile părților civile B.A.M. (f.43-44 d.up.), O.E. (f. 71-72 dos. u.p, f.37 dos.i.f. ) și O.N. (f. 73-74 dos. u.p), ale martorilor S.F. (f.58 i.f.) și B.F. (f. 76 dos. u.p., 57 d.i.f. ) procesul - verbal de cercetare la fața locului (f.9-14 d.up.), planșele foto (f. 16-17 d.up.),) relevă cu certitudine că fapta de omor s-a săvârșit în public, întrucât primele lovituri s-au aplicat victimei când aceasta se afla în exteriorul curții locuinței sale, drumul comunal constituind loc public, în sensul art. 152 lit. a) C. pen.

Înalta Curte nu poate admite nici solicitarea recurentului inculpat de

reindividualizare a pedepsei, prin reducerea cuantumului acesteia.

Conform dispozițiilor art. 72 C. pen., care reglementează criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Atingerea dublului scop, preventiv și educativ al pedepsei, este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului, pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa, pe de altă parte.

Înalta Curte constată că, la stabilirea pedepsei de 22 de ani închisoare aplicată inculpatului B.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 174, art. 175 lit. c) și i) C. pen. și art. 180 alin. (2) C. pen., instanța de apel a realizat o justă apreciere a tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., întrucât doar prin executarea unei pedepse în acest cuantum inculpatul își va putea corija atitudinea față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, percepând în mod corect consecințele faptelor săvârșite.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 19 din 29 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 24 martie 2008 la 18 mai 2009.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat, conform dispozitivului, la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 19 din 29 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 24 martie 2008 la 18 mai 2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției si Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 mai 2009.