ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1703/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1703/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de față:

Analizând lucrările dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 293 din 1 iunie 2009, Tribunalul

Dâmbovița a dispus în baza art. 32 C. proc. pen., rap. la art. 335 alin. (2) C.

proc. pen., reunirea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 6764/315/2007 al

Judecătoriei Târgoviște cu cauza ce a format obiectul Dosarului nr. 7965/120/2006

al Tribunalului Dâmbovița și în care a fost pronunțată sentința penală nr. 205

din 5 iunie 2007 (definitivă prin Decizia penală nr. 238 din 23 ianuarie 2008 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție) și în consecință:

A respins cererea de

schimbare a încadrării juridice a faptei din art. 215 alin. (1) - (5) în art. 215

alin. (1) - (4) C. pen. formulată de inculpatul Ș.M.

În baza art. 215 alin. (1)

– (5) C. pen., cu art. 41, 42 C. pen., art. 74 lit. a) și c) - 76 lit. a) C.

pen. și art. 33 lit. a) C. pen.:

A condamnat pe

inculpatul Ș.M., fiul lui A. și L., la 8 (opt) ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (5),

cu referire la art. 64 și 65 alin. (1) – (3) C. pen.:

A aplicat inculpatului

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen. pe timp de 2 ani, executarea pedepsei complementare, urmând a

începe după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 43 din Legea

82/1991, republicată cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit.

a) și c) - 76 lit. e) C. pen.:

A condamnat pe același

inculpat la 4 luni închisoare.

În baza art. 34 lit. b)

C. pen.:

A contopit pedepsele

aplicate inculpatului Ș.M., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea,

de 8 (opt) ani închisoare, la care s-a adăugat și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de

2 ani, pedeapsa complementară urmând a fi executată după executarea pedepsei

principale.

A aplicat

disp. art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării

pedepsei principale.

În

baza art. 350 C. proc. pen.:

A menținut

starea de arest a inculpatului.

În

baza art. 88 C. pen.:

Deduce

din pedeapsa aplicată perioada arestului de la 22 septembrie 2006 la zi.

În

baza art. 14 cu art. 346 C. proc. pen.:

A obligat pe inculpatul

Ș.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente - SC B.C. SRL Voinești, cu

sediul cunoscut în comuna Voinești, sat Izvoare, județul Dâmbovita, să

plătească următoarele sume cu titlu de despăgubiri civile către societățile

vătămate care s-au constituit părți civile:

-

S.E. SRL Târgoviște, prin

administrator S.S., suma de 6816,60 lei;

-

SC A.C. SRL Târgoviște, prin

administrator C.C., suma de 1372,73 lei;

- SC

A.T. SRL Târgoviște, prin administrator P.C.U., suma de 88.025,24 lei;

- SC H. SRL Valea

Voievozilor - comuna Răzvad, județul Dâmbovita, prin administrator A.T. a sumei

de 9446,22 lei;

- SC

T. SA Brașov, prin director T.N., suma de 18341,63 lei;

- SC

F.T. SRL Pucioasa, prin administrator B.R.O., suma de 30.870 lei;

-

SC P. SRL București, prin

administrator P.A., suma de 22.563,90 lei;

-

SC B. SRL Târgoviște, prin

administrator I.I., suma de 134.946 lei;

-

SC B.S. SRL Târgoviște, prin

administrator I.I., suma de 40181,78 lei;

-

SC P.T. SRL Brașov, prin administrator

T.E.E., suma de 31.936,27 lei;

-

SC I. Târgoviște, prin administrator

B.V., suma de 6.237,98 lei;

-

SC G. SRL Târgoviște, prin

administrator P.M.E., suma de 23.276,87 lei;

-

SC C. SA Târgoviște, prin director

general N.O., suma de 195.720,68 lei;

- SC C. SRL Fieni, prin

director economic Z.S. suma de 13.593,68 lei;

-

SC T.E.E. SRL Târgoviște, prin

administrator N.G., suma de 4.597,40 lei;

-

SC G.C. SRL Târgoviște, prin

administrator G.C., suma de 18.050 lei;

- SC L.P. SA Ulmi, prin

administrator A.R., suma de12.960 lei.

În baza art. 348 C.

proc. pen.:

A desființat

următoarele înscrisuri - file CEC emise de B.T., completate și folosite de

inculpatul Ș.M.:

-

B.A. din 7 august 2006;

-

B.A. din 13 august 2006;

-

B.A. din 2 august 2006;

-

B.A. din 8 august 2006;

-

B.A. din 10 august 2006;

-

B.A. din 20 august 2006;

-

B.A. din 21 iulie 2006;

-

B.A. din 12 iulie 2006;

-

B.A. din 1 august 2006;

-

B.A. din 21 iulie 2006;

-

B.A. din 27 iulie 2006;

-

B.A. din 14 august 2006;

-

B.A. din 12 iulie 2006;

-

B.A. din 17 iulie 2006;

-

B.A. din 21 iulie 2006;

-

B.A. din 2 august 2006;

-

B.A. din 15 august 2006;

-

B.A. din 25 august 2006;

-

B.A. din 30 august 2006;

- B.A. din 11 august

2006;

-

B.A. din 16 iulie 2006;

-

B.A. din 20 iulie 2006;

-

B.A. din 27 iulie 2006;

-

B.A. din 12 august 206;

-

B.A. din 12 iulie 2006;

-

B.A. din 12 iulie 2006;

-

B.A. din 26 iulie 2006;

-

B.A. din 26 iulie 2006;

-

B.A. din 14 august 2006;

-

B.A. din 27 iulie 2006;

-

B.A. din 31 august 2006;

-

B.A. din 5 august 2006;

-

B.A. din 15 august 2006;

-

B.A. din 31 iulie 2006;

-

B.A. din 9 august 2006;

-

B.A. din 14 iulie 2006;

-

B.A. din 20 iulie 2006;

-

B.A. din 11 august 2006;

-

B.A. din 20 iulie 2006;

-

B.A. din 17 iulie 2006;

-

B.A. din 13 august 2006;

-

B.A. (eliberate pentru SC G.C. SRL

Târgoviște).

-

B.A. (eliberat de SC L.P. SA Ulmi).

A desființat sentința

penală nr. 205 din 5 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul

Dâmbovița în Dosarul nr. 7965/120/2006.

A

anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii din 30 ianuarie 2008

eliberat pe numele inculpatului Ș.M. și a dispus emiterea unui nou mandat de

executare a pedepsei rezultante de 8 (opt) ani închisoare pentru același

inculpat.

În

baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen.:

A

obligat pe inculpatul Ș.M. să plătească suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către I.I. - administrator SC B. SRL Târgoviște, reprezentând

onorariul avocat ales, conform chitanței din 9 martie 2007.

În

baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen.:

A

obligat inculpatul să plătească suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare statului.

Pentru a pronunța

această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 205 din

5 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în Dosarul nr. 7965/120/2006 a

fost condamnat inculpatul Ș.M., fiul lui A. și L., la pedeapsa de 7 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.

(1), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 - 42 și art. 74 lit. a) și c) - 76 lit. a) C.

pen.

În baza art. 71 C. pen.

au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prev. de art.

64 lit. a) și b) C. pen., iar în baza art. 215 alin. (5)

cu art. 64 și art. 65 alin. (1) – (3) C. pen., a fost

aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.

de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata unui termen de 2 ani, executarea

pedepsei complementare urmând a începe după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 350 C.

proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în conformitate cu art.

88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv.

Prin aceeași hotărâre

judecătorească, sub aspect civil, în baza art. 14, 15, 346 C. proc. pen., art. 998

și 999 C. civ., au fost admise acțiunile civile exercitate de părțile vătămate

și obligat inculpatul la plata sumelor de bani către acestea reprezentând

despăgubiri civile.

În baza disp. art. 348 C.

proc. pen. au fost desființate înscrisurile - file CEC emise de B.T. și

folosite de inculpat.

La data pronunțării

hotărârii judecătorești sus menționată, instanța de fond în baza probelor

administrate, a reținut că în perioada 2004 - martie 2006 inculpatul Ș.M. în

calitate de administrator al SC B.C.I. SRL Voinești a desfășurat activități

comerciale, aprovizionându-se cu diverse produse în special nealimentare de la

mai multe firme, introducându-le în circuitul comercial.

Începând cu 25 aprilie 2006

și până la 31 august 2006, în cadrul activității desfășurate, inculpatul a emis

41 file CEC fără acoperire bancară, deși avea cont deschis la B.T. - Sucursala Târgoviște,

continuând să se și aprovizioneze cu mărfuri de la societățile comerciale care

s-au constituit părți civile.

Instanța a avut în

vedere la condamnarea inculpatului faptul că acesta se face vinovat de

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma agravată, anume că a emis

CEC-uri fără acoperire bancară, deși știa că nu există provizia necesară.

Hotărârea de condamnare

la pedeapsa de 7 ani a inculpatului a rămas definitivă, dar ulterior prin

rechizitoriul nr. 870/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dambovița

același inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1) – (5) C. pen. cu art. 41 - 42 C.

pen. și art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C. pen.

S-a reținut în actul de

sesizare al instanței că inculpatul Ș.M. a săvârșit în aceeași perioadă de timp,

o altă infracțiune de înșelăciune față de alte două societăți comerciale - SC L.P.

SA Ulmi și SC G.C. SRL Târgoviște - faptă constând în emiterea de CEC-uri fără

acoperire în dauna acestor societăți comerciale, activități materiale care se

încorporează în infracțiunea continuată dedusă judecății prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița nr. 749/P/2006, inculpatul fiind

condamnat definitiv la pedeapsa de 7 ani închisoare.

Prin același

rechizitoriu nr. 870/P/2006 același inculpat a fost trimis în judecată și

pentru infracțiunea de fals intelectual cu raportare la art. 43 din Legea nr. 82/1991

faptă constând în omisiunea cu știință a efectuării unor înregistrări în

contabilitate având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor,

rezultatelor financiare, precum și a elementelor de activ și de pasiv ce se

reflectă în bilanțul contabil al societății pe care o administrează - SC B.C.I.

SRL Voinești.

Sesizată în acest mod,

Judecătoria Târgoviște prin sentința penală nr. 384 din 30 septembrie 2008, a

apreciat că, într-adevăr faptele sesizate prin rechizitoriul nr. 870/P/2006, au

fost săvârșite de inculpat în baza aceleiași rezoluții infracționale și în

aceeași perioadă de timp (iunie - iulie 2006), în care inculpatul a emis și

celelalte file cec pentru cele cincisprezece societăți comerciale și pentru

care a fost condamnat potrivit sentinței penale nr. 205/2007.

Față de o asemenea

situație de fapt și, constatând existența cazului de indivizibilitate prevăzut

de art. 33 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus reunirea cauzelor și declinarea

competenței de soluționare a acestor cauze reunite în favoarea Tribunalului

Dâmbovița, în cauză fiind aplicabile dispozițiile Deciziei nr. 221 din 25

octombrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție conform cărora

soluționarea unor cauze astfel reunite revine instanței superioare în grad, în

speță Tribunalul Dâmbovița.

În acest ciclu procesual,

instanța investită cu soluționarea cauzelor reunite, Tribunalul Dâmbovița a

procedat la audierea inculpatului Ș.M., acesta din urmă aflat în executarea

pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința definitivă a Tribunalului

Dâmbovița.

În cauză a fost

introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente și societatea al cărei

administrator era inculpatul și s-a dispus citarea în condiții legale a

societăților părți civile, prin reprezentanții lor legali.

Audiat în ședință

publică, în prezenta apărătorului ales, inculpatul declară că își menține

declarațiile date anterior, inclusiv cea de la Judecătoria Târgoviște, că nu recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în

judecată, precizând că, în calitatea sa de administrator al SC B. SRL a avut

relații de colaborare și comerciale și cu cele două societăți păgubite SC G. SRL

și L.P. Afirmă inculpatul că derularea relațiilor comerciale ale firmei pe care

o conducea a avut loc în perioada martie - iunie 2006, perioadă în care a emis

aproximativ 43 - 46 file CEC, dar la momentul emiterii lor știa că are

acoperire în bancă, câtă vreme își verifica contul zilnic.

Mai declară inculpatul

că, în perioada respectivă, cifra de afaceri a societății era foarte mare, dar

ulterior datorită situației economice, societatea a intrat în faliment,

încasările au scăzut semnificativ și astfel s-a aflat în imposibilitatea de a

mai plăti datoriile acumulate.

Constatând că în cauză sunt

incidente disp. art. 335 alin. (2) din C. proc. pen., tribunalul a apreciat că

se impune reunirea cauzelor așa cum a fost sesizat prin sentința penală nr. 384/2008

a Judecătoriei Târgoviște.

Pornind de la aceste dispoziții

legale și investită cu soluționarea cauzelor reunite instanța de fond -

Tribunalul Dâmbovița a reținut, ca situație de fapt că, inculpatul, în calitate

de administrator al SC B.C.I. SRL Voinești, în perioada iunie - iulie 2006 a emis CEC-uri fără acoperire în dauna mai multor societăți comerciale, pentru prejudiciile cauzate

la 15 dintre aceste societăți, fiind condamnat definitiv la pedeapsa de 7 ani

închisoare și pentru pagubele provocate societăților părți civile SC L.P. SA

Ulmi și SC G.C. SRL Târgoviște, fiind cercetat în baza rechizitoriului nr. 870/P/2006.

Cu privire la aceste două societăți

comerciale se reține că la 12 și 13 iulie 2006, inculpatul a achiziționat de la

SC L.P. SA Ulmi materiale de construcție în valoare totală de 13.500 lei, în

parte datoria fiind achitată cu numerar iar pentru suma de 12.960 lei,

inculpatul a emis o filă CEC care a fost introdusă pentru decontare la bancă

unde a fost refuzată la plată, deoarece societatea al cărei administrator era

inculpatul se afla în interdicție bancară.

De asemenea, inculpatul, în aceeași

perioadă a emis alte două file CEC cu valori de 9.800 și, respectiv, 8.250 lei

pentru achitarea contravalorii unor mărfuri achiziționate de la SC G.C. SRL

Târgoviște file care au fost și ele refuzate la plată tot pentru existența interdicției

bancare.

Deși inculpatul nu a recunoscut

săvârșirea faptelor, instanța de fond coroborând toate probele administrate în

cauză a reținut că faptele comise de inculpat prezintă o gravitate sporită, iar

prejudiciul creat depășește suma de 200.000 lei, fapta de înșelăciune în formă

continuată, încadrându-se în forma agravantă care presupune consecințe

deosebite de grave.

Inculpatul a solicitat schimbarea încadrării

juridice a faptei, cerere respinsă de instanța de fond cu motivarea că

prejudiciul ce va fi luat în calcul este cel deținut din însumarea tuturor

sumelor de bani ce reprezintă prejudiciul  concret creat fiecărei societăți

păgubite, prejudiciu total ce depășește suma de 200.000 lei, fiind incidente astfel

disp. art. 146 C. pen., care definesc noțiunea de consecință deosebit de gravă.

Reține instanța de fond că probele

administrate în cauză dovedesc vinovăția inculpatului și justifică condamnarea

acestuia pentru săvârșirea  infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

Reține instanța de fond că,

inculpatul se face vinovat și de săvârșirea infracțiunii de fals în contabilitate,

situație reflectată în concluziile expertizei contabile efectuate și care arată

în evidență faptul că, acesta nu a înregistrat în contabilitatea societății al

cărei administrator era, operațiunile și documentele comerciale.

Împotriva acestei sentințe, a

declarat apel inculpatul Ș.M. criticând-o numai sub aspectul individualizării pedepsei,

solicitând reducerea acesteia.

Prin Decizia penală nr. 87 din 24

august 2009 Curtea de Apel Ploiești a admis apelul declarat de inculpatul Ș.M.,

fiul lui A. și L., împotriva sentinței penale nr. 293 din data de 1 iunie 2009

pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și, în consecință:

A desființat în parte, în latură

civilă, sentința apelată și pronunțând o nouă hotărâre conform art. 379 pct. 2 lit.

a) C. proc. pen.

A înlăturat din sentință disp. art. 348

C. proc. pen., privind anularea filelor CEC emise de B.T. completate și folosite

de inculpat.

A menținut restul dispozițiilor

sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare au rămas în

sarcina statului.

Pentru a decide astfel instanța de prim

control judiciar a reținut că apelul inculpatului este fondat sub alte motive decât

cele invocate de inculpat.

Astfel, reține instanța de apel că,

în mod nejustificat, instanța de fond a desființat în baza art. 348 C. proc.

pen. filele CEC emise de B.T. completate și folosite de către inculpat.

Reține instanța de apel că

inculpatul a fost trimis în judecată pentru emiterea de file CEC cunoscând că

nu are provizia necesară, situație ce nu este similară cu falsificarea acestor

instrumente de plată care să impună anularea lor.

Cu privire la pedeapsa aplicată

inculpatului, reține instanța de apel că a fost corect dozată, fiind conformă

circumstanțelor personale, cu prejudiciul cauzat și modalitatea în care au fost

comise faptele.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, a declarat recurs inculpatul Ș.M., solicitând reducerea pedepsei

aplicate, apreciind că este prea mare în raport de circumstanțele personale.

În recursul său, inculpatul a

invocat cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Critica adusă nu este fondată.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei

recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform art. 385

6

alin.

(2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat nu este

fondat, urmând a fi respins, ca atare pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte reține că situația de

fapt a fost corect stabilită de instanța de fond prin coroborarea tuturor

probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de

cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat

corespunde situației de fapt stabilită în mod corect reținând instanța de fond

că în cauză sunt îndeplinite condițiile tragerii la răspundere penală a

inculpatului sub aspectul infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Cu privire la pedeapsa aplicată

inculpatului, Înalta Curte reține că aceasta a fost corect individualizată,

instanța de fond având în vedere procesul de individualizare judiciară a

pedepsei, toate criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.

și anume gradul de pericol social ridicat al faptei comise, limitele speciale

ale pedepsei cuprinse între 10 și 20 de ani, modalitatea și împrejurările comiterii

faptelor, respectiv faptul că inculpatul a emis mai multe CEC-uri fără

acoperire, înșelând mai multe societăți comerciale cărora le-a produs un

prejudiciu foarte mare.

Nu poate fi omisă perseverența infracțională

de care a dat dovadă inculpatul, el săvârșind mai multe acte materiale ce intră

în conținutul aceleiași infracțiuni unice, conform disp. art. 41 alin. (2) C.

pen., ca și perioada relativ mare de timp în care s-a desfășurat activitatea

infracțională.

Faptul că inculpatul este la primul

conflict cu legea penală nu poate fi determinant în aplicarea unei pedepse

într-un cuantum redus, acest aspect a fost avut în vedere de instanța de fond

care a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante cu consecința

aplicării unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege.

Înalta Curte reține că scopul

educativ și coercitiv al pedepsei reglementat de disp. art. 52 C. pen., poate

fi atins doar prin executarea pedepsei în cuantumul stabilit de instanța de

fond, nefiind posibilă o reindividualizare a pedepsei.

Neexistând alte motive de casare care,

luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate,

Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., să respingă recursul inculpatului ca nefondat.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ș.M. împotriva

Deciziei penale nr. 87 din 24 august 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2010.