ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 379/2010

Asupra plângerii de față; Pe baza lucrărilor din dosar, constată: La data de 26 noiembrie 2009, pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată o plângere formulată de petentul P.V.T. în care acesta arată că este nemulțumit de faptul că procurorul șef secție de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție și procurorul care au întocmit adresa nr. 10083/5029/VIII-1 din 16 noiembrie 2009 nu și-au menționat numele, ceea ce în opinia sa, echivalează cu „acoperirea infractorilor din justiție și poliție care au acționat de-a lungul timpului împotriva poliției,,, după care face referire la procurorii M.S. și M.W.B., a căror activitate ar fi dovedită de rezoluția nr. 434/P/2009 din 22 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și care ar fi lăsat în libertate „infractori" precum B.I.M.C., inspector principal din Poliția Bârlad, B.I., comisar șef, T.I., D.C.

și A.T.J., inspectori șefi, N.M., avocat, P.F., judecător, R.I., judecător.

Î n concluzie, solicită „condamnarea indivizilor în grup și în formă continuată, obligarea acestora la plata sumei de 1.000.000 Ron, daune morale" întrucât aceștia i-au distrus „viața personală dar și sănătatea" începând cu anul 2004. Față de modul confuz în care este redactată plângerea, Înalta Curte i-a pus în vedere petentului, prin încheierea de la termenul din 28 ianuarie 2010, să precizeze obiectul plângerii și anume dacă aceasta este plângere directă împotriva procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau o plângere împotriva rezoluției nr. 434/P/2009 din 22 octombrie 2009. Urmare acestei solicitări, petentul a înaintat la dosarul cauzei un memoriu intitulat „Precizări" în care arată că a fost distrus pe viață începând cu 29 aprilie 2004 de „conspirația scenariilor dosarelor nr. 2094, 2747/2004 și următoarele din Judecătoria Bârlad", făcând referire printre alții, la numiții O.I.

(informatician în cadrul Judecătoriei Bârlad, care ar fi sustras niște CD-uri, S.A., arhivar registrator care nu i-ar fi permis studierea dosarului nr. 2094/2004 și D.A., grefier, care ar fi permis luarea dosarelor pe holul Judecătoriei Bârlad de avocata N.(N.)M. „pentru modificarea proceselor-verbale", solicitând „reabilitarea mea și despăgubirea mea cu sumele primite din 29 aprilie 2004 de persoanele implicate direct în Conspirație". Față de maniera confuză și greu descifrabilă în exprimare a petentului și având în vedere că acesta a atașat plângerii înaintate instanței rezoluția nr. 434/P/2009 din 22 octombrie 2009 care i-a vizat pe procurorii S.A., M.W.B. care au instrumentat plângerea petentului împotriva numiților O.I., S.A.

și D.A. din cadrul Judecătoriei Bârlad, Înalta Curte apreciază prezenta plângere ca fiind plângere împotriva rezoluției susmenționate. Examinând actele și lucrările Înalta Curte constată următoarele: Prin rezoluția din 22 octombrie 2009 emisă în dosarul nr. 434/P/2009 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții M.S.E., B.M.W., A.S. și B.E.S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 289 C. pen. În rezoluția susmenționată s-a reținut că la data de 11 septembrie 2009 petentul P.V.F. i-a reclamat pe numiții M.S.E., B.M.W., A.S. și B.E.S. pe motiv că aceștia, în calitate de procurori, într-o cauză penală nu ar fi procedat la întocmirea actelor, la soluționarea plângerilor împotriva soluției în mod imparțial și că ar fi procedat la falsificarea unor acte rezultate în urma administrării probatoriului, de urmărire penală în mod corect.

Se mai reține că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că numitul P.V. a formulat o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad în care i-a reclamat pe D.A., A.S.M. și O.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 289, art. 291 și art. 242 C. pen. Prin rezoluția nr. 250/P/2009, M.W.B. - prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a dispus neînceperea urmăririi penale față de persoanele reclamate, reținând ca temei juridic dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen. Plângerea formulată de petent împotriva rezoluții susmenționate a fost respinsă ca nefondată prin rezoluția nr. 512/11/2009 din 1 februarie 2009 de către A.S., prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Cu privire la numita E.S.B., prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, s-a constat că aceasta nu a soluționat nu a pronunțat nicio soluție în cauză. Se mai menționează în rezoluția atacată că în urma verificărilor efectuate a rezultat că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Procurorul care a emis rezoluția nr. 434/P din 22 octombrie 2009 a constatat că nemulțumirea petentului P.V.F. este determinată de soluțiile dispuse în cauzele în care acesta are calitatea de persoană vătămată dar, arată procurorul, aceste soluții pot fi contestate doar pe căile prevăzute de codul de procedură penală, respectiv cu plângere la instanța de judecată, sentința acesteia fiind atacabilă cu recurs.

Soluțiile dispuse de procuror nu pot fi discutate în cadrul unei plângeri penale formulate împotriva acelui procuror iar în speță s-a constatat că nu poate fi reținută reaua-credință a procurorilor reclamați de petent în pronunțarea soluțiilor menționate mai sus. Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că în cauză nu a fost parcursă etapa prealabilă obligatorie, prevăzută de art. 278 alin. (3) C. proc.

pen., conform căruia în cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, persoanele interesate pot face plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluție, plângere care, conform alineatului 1 al aceluiași articol, se rezolvă de către prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen.

prevede că numai după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată sau orice altă persoană interesată se poate adresa cu plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță, în termen de 20 de zile de la comunicarea de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 și art. 278 C. proc. pen. Î n speță, petentul nu s-a adresat cu plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, aspect confirmat de această unitate de parchet prin adresa din 18 ianuarie 2010 (fila 28). Prin urmare, constatând că plângerea a fost greșit îndreptată, în temeiul art. 278/1 alin. (13) C. proc.

pen., se va dispune trimiterea acesteia la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași (având în vedere că rezoluția atacată este dată de un procuror din cadrul acestui parchet) pentru competentă soluționare, conform art. 278 C. proc. pen. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Î n baza art. 278/1 alin. (13) C. proc. pen. trimite plângerea formulată de petentul P.V.F. la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași pentru competentă soluționare. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică azi, 11 martie 2010.