ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 379/2010

Asupra

plângerii de față;

Pe baza

lucrărilor din dosar, constată:

La data

de 26 noiembrie 2009, pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată o plângere

formulată de petentul P.V.T. în care acesta arată că este nemulțumit de faptul

că procurorul șef secție de urmărire penală și criminalistică din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție și procurorul care au

întocmit adresa nr. 10083/5029/VIII-1 din 16 noiembrie 2009 nu și-au menționat

numele, ceea ce în opinia sa, echivalează cu „acoperirea infractorilor din

justiție și poliție care au acționat de-a lungul timpului împotriva poliției,,,

după care face referire la procurorii M.S. și M.W.B., a căror activitate ar fi

dovedită de rezoluția nr. 434/P/2009 din 22 octombrie 2009 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Iași și care ar fi lăsat în libertate „infractori"

precum B.I.M.C., inspector principal din Poliția Bârlad, B.I., comisar șef, T.I.,

D.C. și A.T.J., inspectori șefi, N.M., avocat, P.F., judecător, R.I.,

judecător.

Î

n

concluzie, solicită „condamnarea indivizilor în grup și în formă continuată,

obligarea acestora la plata sumei de 1.000.000 Ron, daune morale" întrucât

aceștia i-au distrus „viața personală dar și sănătatea" începând cu anul

2004.

Față de

modul confuz în care este redactată plângerea, Înalta Curte i-a pus în vedere

petentului, prin încheierea de la termenul din 28 ianuarie 2010, să precizeze

obiectul plângerii și anume dacă aceasta este plângere directă împotriva

procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau o plângere împotriva

rezoluției nr. 434/P/2009 din 22 octombrie 2009.

Urmare

acestei solicitări, petentul a înaintat la dosarul cauzei un memoriu intitulat

„Precizări" în care arată că a fost distrus pe viață începând cu 29

aprilie 2004 de „conspirația scenariilor dosarelor nr. 2094, 2747/2004 și

următoarele din Judecătoria Bârlad", făcând referire printre alții, la

numiții O.I. (informatician în cadrul Judecătoriei Bârlad, care ar fi sustras

niște CD-uri, S.A., arhivar registrator care nu i-ar fi permis studierea dosarului

nr. 2094/2004 și D.A., grefier, care ar fi permis luarea dosarelor pe holul

Judecătoriei Bârlad de avocata N.(N.)M. „pentru modificarea

proceselor-verbale", solicitând „reabilitarea mea și despăgubirea mea cu

sumele primite din 29 aprilie 2004 de persoanele implicate direct în

Conspirație".

Față de

maniera confuză și greu descifrabilă în exprimare a petentului și având în

vedere că acesta a atașat plângerii înaintate instanței rezoluția nr.

434/P/2009 din 22 octombrie 2009 care i-a vizat pe procurorii S.A., M.W.B. care

au instrumentat plângerea petentului împotriva numiților O.I., S.A. și D.A. din

cadrul Judecătoriei Bârlad, Înalta Curte apreciază prezenta plângere ca fiind

plângere împotriva rezoluției susmenționate.

Examinând

actele și lucrările Înalta Curte constată următoarele:

Prin

rezoluția din 22 octombrie 2009 emisă în dosarul nr. 434/P/2009 prin care

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a dispus neînceperea urmăririi penale

față de numiții M.S.E., B.M.W., A.S. și B.E.S. sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 289 C. pen.

În

rezoluția susmenționată s-a reținut că la data de 11 septembrie 2009 petentul P.V.F.

i-a reclamat pe numiții M.S.E., B.M.W., A.S. și B.E.S. pe motiv că aceștia, în

calitate de procurori, într-o cauză penală nu ar fi procedat la întocmirea

actelor, la soluționarea plângerilor împotriva soluției în mod imparțial și că

ar fi procedat la falsificarea unor acte rezultate în urma administrării

probatoriului, de urmărire penală în mod corect.

Se mai

reține că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că numitul P.V. a

formulat o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad în care i-a

reclamat pe D.A., A.S.M. și O.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 246, art. 289, art. 291 și art. 242 C. pen.

Prin

rezoluția nr. 250/P/2009, M.W.B. - prim procuror al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Bârlad a dispus neînceperea urmăririi penale față de persoanele reclamate,

reținând ca temei juridic dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Plângerea

formulată de petent împotriva rezoluții susmenționate a fost respinsă ca

nefondată prin rezoluția nr. 512/11/2009 din 1 februarie 2009 de către A.S.,

prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Cu

privire la numita E.S.B., prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Vaslui, s-a constat că aceasta nu a soluționat nu a pronunțat nicio soluție în

cauză.

Se mai

menționează în rezoluția atacată că în urma verificărilor efectuate a rezultat

că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad și la Parchetul de pe lângă

Tribunalul Vaslui.

Procurorul

care a emis rezoluția nr. 434/P din 22 octombrie 2009 a constatat că

nemulțumirea petentului P.V.F. este determinată de soluțiile dispuse în cauzele

în care acesta are calitatea de persoană vătămată dar, arată procurorul, aceste

soluții pot fi contestate doar pe căile prevăzute de codul de procedură penală,

respectiv cu plângere la instanța de judecată, sentința acesteia fiind

atacabilă cu recurs. Soluțiile dispuse de procuror nu pot fi discutate în

cadrul unei plângeri penale formulate împotriva acelui procuror iar în speță

s-a constatat că nu poate fi reținută reaua-credință a procurorilor reclamați de

petent în pronunțarea soluțiilor menționate mai sus.

Din

examinarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că în cauză nu a fost

parcursă etapa prealabilă obligatorie, prevăzută de art. 278 alin. (3) C. proc.

pen., conform căruia în cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau

al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, scoatere de sub urmărire

penală sau de încetare a urmăririi penale, persoanele interesate pot face

plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau

rezoluție, plângere care, conform alineatului 1 al aceluiași articol, se

rezolvă de către prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul

general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de

secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Art.

278/1 alin. (1) C. proc. pen. prevede că numai după respingerea plângerii

făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, scoatere de

sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror,

persoana vătămată sau orice altă persoană interesată se poate adresa cu

plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii

competența să judece cauza în primă instanță, în termen de 20 de zile de la

comunicarea de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 și art. 278

C. proc. pen.

Î

n

speță, petentul nu s-a adresat cu plângere împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Iași, aspect confirmat de această unitate de parchet prin adresa din 18

ianuarie 2010 (fila 28).

Prin

urmare, constatând că plângerea a fost greșit îndreptată, în temeiul art. 278/1

alin. (13) C. proc. pen., se va dispune trimiterea acesteia la Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Iași (având în vedere că rezoluția atacată este dată de un

procuror din cadrul acestui parchet) pentru competentă soluționare, conform

art. 278 C. proc. pen.

Conform

art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor

rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Î

n baza

art. 278/1 alin. (13) C. proc. pen. trimite plângerea formulată de petentul P.V.F.

la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași pentru competentă soluționare.

Cu

recurs.

Pronunțată

în ședință publică azi, 11 martie 2010.