ÎCCJ, decizie (scj.ro #54175)

HOTĂRÂRE

16.11.2009

CAMERĂ

other

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, decizie (scj.ro #54175) (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

SECȚIILE UNITE

D E C I Z I A nr. 30 Dosar nr. 15/2009

Ședința de la 16 noiembrie 2009

Sub președinția,

Doamnei judecător Lidia Bărbulescu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. „a” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Craiova cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a” din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art.34 din Legea nr.304/2004, republicată, fiind prezenți 69 de judecători din 105 aflați în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procuror Antoaneta Florea – procuror șef al Biroului de reprezentare din cadrul Secției Judiciare – Serviciul Judiciar Civil.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul că la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat nu se pot valorifica formele de retribuire în acord global prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a” din Legea nr.57/1974.

SECȚIILE UNITE,

Deliberând asupra recursului în interesul legii și sesizării Colegiului de conducere al Curții de Apel Craiova, constată următoarele:

Prin recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a apreciat că nu există un punct de vedere unitar cu privire stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a” din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.

Astfel, s-a arătat că unele instanțe de judecată au considerat că la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, casele județene de pensii au obligația să valorifice și veniturile suplimentare obținute în acord global.

În motivarea acestei soluții s-a reținut, în esență, că neluarea în seamă a sumelor respective, care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept consecință, pe de o parte, nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte, crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Alte instanțe au considerat că veniturile obținute în acord global, prevăzute în legislația anterioară anului 2001, nu pot fi valorificate la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat acest ultim punct de vedere ca fiind în litera și spiritul legii.

În susținerea acestei opinii s-a arătat că în virtutea principiului neretroactivității legii, dispozițiile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile persoanelor care au realizat stagii de cotizare și se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii. În privința perioadei anterioare intrării sale în vigoare, acest act normativ cuprinde dispoziții tranzitorii speciale în art.164.

S-a mai motivat că, potrivit dispozițiilor Legii nr.19/2000 și O.U.G nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aplicabile atât la stabilirea drepturilor de pensie, cât și la recalcularea acestora, criteriile determinante pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul acestora sunt următoarele: aceste venituri să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă până la data de 1 aprilie 1992 (data intrării în vigoare a Legii nr.49/1992 privind modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale), iar ulterior acestei date, să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea, din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Or, formele de retribuire în acord au fost exceptate de legiuitor, în mod expres, de la calculul privind stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

De asemenea, s-a susținut că drepturile bănești obținute în acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabilă a retribuției și nu au fost înscrise în carnetele de muncă, astfel încât nu se pot lua în calcul la determinarea punctajelor anuale, potrivit dispozițiilor art.164 alin.2 și 3 din Legea nr.19/2000.

Totodată, s-a precizat că nu poate fi primită susținerea că s-ar încălca prevederile art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale întrucât, în cauză, nu suntem în prezența unui „bun”, noțiune cu semnificație autonomă, în sensul Convenției, care, fără a se limita numai la proprietatea unor bunuri corporale, include orice interes economic cu valoare patrimonială și nici a unei „speranțe legitime”, deoarece dispozițiile art.164 din Legea nr.19/2000, cât și cele ale O.U.G nr.4/2005 stabilesc în mod expres elemente care stau la baza determinării și recalculării punctajului anual pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a noii reglementări-cadru în domeniul sistemului public de pensii.

A fost invocată, de asemenea, Decizia nr.736/2006 a Curții Constituționale a României prin care s-a statuat că ține de libera opțiune a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru cuantificarea pensiilor.

Prin sesizarea Colegiului de conducere al Curții de Apel Craiova s-a învederat existența unei practici neunitare la nivelul instanțelor din raza acestei curți de apel, fiind menționate două opinii divergente în sensul celor evidențiate prin recursul în interesul legii.

În legătură cu chestiunea de drept în discuție, cu privire la care s-a considerat că instanțele au dat o interpretare diferită dispozițiilor legale aplicabile, se constată următoarele:

Ansamblul dispozițiilor cuprinse în art. 164 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 19/2000 și în OUG nr. 4/2005 stabilește care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie.

Astfel, în privința perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 (când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000) sunt incidente dispozițiile tranzitorii cuprinse în art.164 din acest act normativ, care permit valorificarea în procesul de stabilire a punctajelor anuale doar a veniturilor obținute ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.

Pe de altă parte, în privința recalculării drepturilor la pensie, O.U.G nr.4/2005 prevede la pct.VI al anexei că formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Prin urmare, este evident că textele de lege enunțate, fiind clare și lipsite de echivoc, nu suntem în prezența unei ambiguități de reglementare, astfel încât nu se poate considera că problema de drept supusă examinării este susceptibilă de a fi soluționată diferit de instanțele judecătorești, iar dispozițiile art. 329 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.

În consecință, urmează a se dispune respingerea recursului în interesul legii, precum și a sesizării Colegiului de conducere al Curții de Apel Craiova privind stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a” din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D

Resping recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Curții de Apel Craiova cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a” din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.

Pronunțată, în ședință publică, azi 16 noiembrie 2009.