ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4368/2010

Asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 364 din 18

decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, s-a

respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul B.I. împotriva

rezultatului final al alegerilor din Colegiul Uninominal nr. 2 Suceava - pentru

Camera Deputaților.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs contestatorul B.I.

Prin încheierea de ședință

din data de 30 ianuarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție Curte de

Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat

judecata cererii de recurs a deciziei nr. 364 din 18 decembrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,

constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părți și că nu

s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data

de

13 mai 2010, Înalta Curte de Casație

și Justiție, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând această excepție, Înalta

Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs,

revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept,

chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții, timp

de un an, în materie civilă.

Rezultă că, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel spus, perimarea

operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de

procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a

părților care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Aceasta este și situația în

speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe temeiul art. 242 alin.

(1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 30 ianuarie 2009,

părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârșit

vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.

Astfel, din verificarea

actelor dosarului reiese că, până la data de 13 mai 2010, când s-a împlinit

termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ.,

părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea

continuării judecății.

Reținând, așadar, întrunirea

în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ.,

constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează

de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza

I

C. proc.

civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte

urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost

învestită.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul

declarat de contestatorul B.I. împotriva deciziei nr. 364 din 18 decembrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie

2010.