ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2986/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 1972/R din 14 octombrie 2009 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul M.D., împotriva deciziei civile nr. 1517/R din 15 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. 2515/100/2006, pe care a menținut-o. Prin contestația în anulare înregistrată sub nr. 1461/33 din 28 iulie 2009, contestatorul M.D. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1517/R din 15 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat in cauza, în vederea pronunțării unei hotărâri neviciate, respectiv obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației în anulare, contestatorul a susținut că instanța a omis din greșeală să cerceteze unul din motivele de modificare prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. În drept, contestația în anulare a fost motivată pe dispozițiile art. 317-321 C. proc. civ. și pe dispozițiile art. 480 C. civ. Ulterior, la data de 13 octombrie 2008, contestatorul a arătat că procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul din data de 19 mai 2008 nu a respectat dispozițiile art. 92-100 C. proc. civ., deoarece nu i s-a înmânat personal citația și nici nu a fost afișată pe ușa principală, situație în care nu au fost îndeplinite condițiile legale referitoare la perimarea recursului.

De asemenea, a mai arătat contestatorul că au fost încălcate dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Examinând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate, Curtea a reținut următoarele: Prin decizia civilă nr. 1517/R din 15 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj s-a constatat perimat, din oficiu, recursul declarat de reclamantul M.D. împotriva sentinței civile nr. 388 din 28 martie 2008 a Tribunalului Maramureș, sentința care a fost menținută în întregime. Perimarea recursului s-a dispus pe motiv că, la termenul de judecata din data de 19 mai 2008 s-a suspendat judecata recursului în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților, iar, din referatul întocmit de grefa instanței la data de 22 mai 2009, a rezultat că recursul a rămas in nelucrare din vina recurentului M.D., mai mult de un an.

Pentru termenul de judecată din data de 19 mai 2008, procedura de citare cu recurentul a fost legal îndeplinită prin afișare pe ușa principală a locuinței destinatarului, în conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. (4) C. proc. civ. Procedându-se în acest fel, s-a apreciat ca nu au fost încălcate prevederile art.105 alin. (2) C. proc. civ., așa cum a susținut în mod neîntemeiat contestatorul. Contestatorul și-a întemeiat, în drept, contestația în anulare, in mod formal, pe dispozițiile art. 317-321 C. proc. civ., fără să arate in concret nici unul din motivele de contestație prescrise de lege. In conformitate cu prevederile art. 317 C. proc. civ., Curtea a constatat că procedura de chemare a recurentului pentru ziua când s-a judecat recursul, dar și la termenul din data de 19 mai 2009, a fost îndeplinită conform art. 92 alin. (4) C. proc.

civ. Relativ la prevederile art. 318 C. proc. civ. Curtea a observat că decizia contestată nu este rezultatul nici unei greșeli materiale. Totodată, s-a reținut ca, perimând recursul, nu se poate reține că instanța nu ar fi cercetat vreunul dintre motivele de modificare sau de casare susținute in cauza. Împotriva deciziei civile nr. 1972/R din 14 octombrie 2009 a formulat cerere de recurs, la data de 3 decembrie 2009, contestatorul M.D., prin care a criticat-o pentru nelegalitate sub următoarele aspecte: In esența, recurentul a susținut ca pârâții Primarul Orașului Borșa, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice au refuzat sa se conformeze dispozițiilor art. 481 C. civ. și Legii nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 247/2005.

La termenul de judecata din 13 mai 2010, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, fata de faptul ca obiectul acestuia îl constituie o hotărâre irevocabila. Recursul va fi respins ca inadmisibil pentru considerentele ce urmează: Prin decizia civilă nr. 1972/R din 14 octombrie 2009 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a fost respinsa ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul M.D., împotriva deciziei civile nr. 1517/R din 15 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. 2515/100/2006, pe care a menținut-o, hotărârea pronunțata in aceasta cale extraordinara de atac având mențiunea irevocabila.

In raport de aceasta mențiune si având in vedere dispozițiile exprese ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, respectiv hotărârile fără drept de apel, cele date in apel si, in condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicționala, Înalta Curte constata ca hotărârea atacata nu poate fi încadrata in nici una din ipotezele prescrise de lege Este necesara, așadar, îndeplinirea condiției de admisibilitate prescrisa de norma procedurala susmenționata, constând, in principal, in identificarea categoriei de hotărâri judecătorești determinata de lege, susceptibila de a fi supusa controlului judiciar in calea de atac promovata - recursul.

In situația concreta dedusa judecații in care hotărârea atacata nu intra in categoria celor prescrise de lege, cererea care materializează in sine exercitarea unei cai extraordinare de atac, in alte condiții decât cele legale, va fi respinsa ca inadmisibila. Recunoașterea unei cai de atac in alte condiții decât cele prescrise de norma legala procesuala constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum si a principiului constituțional al egalității in fata legii si a autorităților, ceea ce înseamnă, in egala măsura, un alt aspect de inadmisibilitate. Pentru aceste considerente de fapt si de drept, in conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul M.D.

împotriva deciziei nr. 1972/R din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de contestatorul M.D. împotriva deciziei nr. 1972/R din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2010.