ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4928/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4928/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 13 mai 2009, reclamantul M.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, anularea Hotărârii nr. 5423 din 12 decembrie 2008, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde calitatea de refugiat și drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în mod eronat, prin hotărârea contestată, pârâta i-a respins cererea formulată în temeiul Legii nr. 189/2000, deși a dovedit că, împreună cu familia, s-au refugiat din localitatea de domiciliu, Crasna, în localitatea Câmpia Turzii, datorită persecuțiilor exercitate pe criterii etnice, după cedarea Ardealului de Nord în urma Dictatului de la Viena.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii atacate și a obligat pe pârâtă să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 1 martie 1941 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2008. Instanța a reținut că soluția se impune, în raport cu probele administrate și cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, precum și practica C.E.D.O. Împotriva susmenționatei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată. Recurenta a susținut că, intimatul-reclamant nu a făcut dovada persecuțiilor și nici a refugiului, întrucât nu a depus nici un act autentic sau sub semnătură privată, astfel cum impun prevederile art. 1191 C. civ., în cauză fiind vorba despre o îndemnizație de refugiat de 500 RON, care depășește suma de 250 lei prevăzută de codul menționat. Analizând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu prevederile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este legală și temeinică. Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din O.G.
nr. 105/1999, așa cum a fost completată și modificată, de dispozițiile acestei ordonanțe beneficiază persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu. Prin persoană strămutată în altă localitate, conform dispozițiilor H.G. nr. 127/2002 privind Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, se înțelege „persoana care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice". În mod eronat recurenta-pârâtă susține că intimatul-reclamant nu s-ar afla în situația reglementată de textele legale indicate. Prin declarațiile autentice ale martorilor P.S.
și T.G. și declarația judiciară a martorului T.G., martori care sunt ei înșiși beneficiari ai prevederilor Legii nr. 189/2000, precum și din actele de stare civilă ale reclamantului rezultă că, s-a făcut dovada, în condițiile art. 4 din H.G. nr. 127/2002, că reclamantul împreună cu familia s-au refugiat din satul Petenia, com. Horoațu Crasnei, județul Sălaj în localitatea Câmpia Turzii, datorită persecuțiilor exercitate pe criterii etnice, după Diktatul de la Viena, în perioada martie 1941 - 6 martie 1945. În consecință, față de dovezile existente la dosar, sentința fiind legală și temeinică recursul declarat în cauză se va respinge, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj împotriva sentinței civile nr. 218 din 18 mai 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.