CtEDO 12.01.2006 Auto

PETERSEN v. GERMANY

RESPONDENT
DEU
HOTĂRÂRE
12.01.2006
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
PETERSEN v. GERMANY (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dl Werner Petersen, este un național german care s-a născut în 1947 și locuiește în Neustadt. El este reprezentat în fața Curții de către dl G. Rixe, un avocat practicant în Bielefeld. Reclamantul este tatăl copilului S., născut în afara căsătoriei la 3 mai 1985. El a locuit cu dna B.-K., mama copilului, din mai 1980 până în noiembrie 1985. După separarea lor, S. a trăit cu mama sa. Reclamantul a avut contacte cu S. până în toamna 1994, când dna B.K. a interzis vizite suplimentare. A instituit ulterior numeroase proceduri judiciare cu privire la accesul și custodia fiului său. Moțiunile repetate ale reclamantului care urmează să fie acordate accesului la S. printr-o ordonanță judiciară nu au fost de folos. De la aprilie 1998 până la S. a ajuns la vârsta majorității la 3 mai 2003 la procedura privind cererea reînnoită a reclamantului de a primi acces la S. era în așteptare la Curtea Regională de la Bremen. De asemenea, moțul reclamantului depus în 1995 pentru a retrage sau restricționa dreptul de custodie al dnei B.-K. pentru a o împiedica să se mute în străinătate timp de trei ani cu S. și familia sa a fost respinsă. Curtea națională a constatat că nu există nici un indiciu că există riscuri pentru bunăstarea copilului care ar putea justifica o ingerință în dreptul de custodie al doamnei B.-K. Motivația reclamantului depusă în 1999 care urmează să fie acordată custodia comună a S. a fost respinsă în mod egal. Două cereri comune (n. 38282/97 și 68891/01) cu privire la respectivele chestiuni de acces și de custodie sunt așteptate cu această Curte. La 6 decembrie 2001, Curtea a declarat inadmisibilă cererea dlui Petersen nr. 31178/96 privind modificarea numelui S. după căsătoria dnei B.K. și compensarea pentru pierderile financiare din cauza refuzului nejustificat de acces. La 19 august 2000, reclamantul a depus o cerere la Curtea de District Kirchhain pentru parțial retragerea custodiei dnei B.-K. S. În vederea pregătirii unui raport de experți în cadrul procedurii de acces pe calea Curții Regionale de la Bremen din aprilie 1998. El a solicitat, de asemenea, măsuri intermediare care urmează să fie luate. La 1 martie 2001, Curtea de Apel din Frankfurt (Main) a respins cererea reclamantului de prejudecată împotriva judecătorului Curții de District S. La 15 august 2001, Curtea de Apel a respins obiecțiile reclamantului împotriva hotărârii sale. La 3 decembrie 2001, Curtea de District Kirchhain a efectuat o audiere a reclamantului și a asistentului S. ad litem. A impus pedeapsa coercitivă de 200 Deutschmarks asupra dnei B.-K. în cazul în care nu a participat la ședință. A suspendat procedura pentru a aștepta rezultatul procedurii de acces pe calea în cadrul Curții Regionale de la Bremen. La 21 ianuarie 2002, Curtea de Apel din Frankfurt (Main), în urma apelurilor reclamanților și ale dnei B.-K., a anulat hotărârea Curții de District împotriva dnei B.-K. să plătească o pedeapsă coercitivă pentru nu a participat la audiere din cauza unei greșeli formale. Obiecțiile reclamantului împotriva acestei decizii nu au fost de folos. La 5 februarie 2002, Curtea de Apel din Frankfurt (Main) a anulat decizia Curții de district Kirchhain care a ordonat suspendarea procedurii. La 2 mai 2002, Curtea de Apel din Frankfurt (Main), cu privire la recursul reclamantului, a ordonat Curtea de district Kirchhain să continue procedura. La 17 mai 2002, Curtea de district Kirchhain a stabilit o dată pentru ședința S. la 31 mai 2002. Data audierii a fost apoi amânată până în iunie 2002. La 3 iunie 2002, Curtea de Apel din Frankfurt (Main) a respins în calitate de inadmisibilă recursul reclamantului împotriva stabilirii datelor pentru o audiere, deoarece nu există niciun recurs împotriva acestor hotărâri. La 9 iulie 2002, Curtea de District Kirchhain a respins noul probă al reclamantului împotriva judecătorului Tribunalului de District S. ca fiind nefondată. La 30 august 2002, Curtea de Apel din Frankfurt (Main) a respins recursul reclamantului din 9 iulie 2002. La 28 aprilie 2003, Curtea Constituțională Federală a refuzat să recunoască plângerea constituțională a reclamantului (1 BvR 1825/02) împotriva hotărârilor Curții de District Kirchhain și Curtea de Apel din Frankfurt (Main) cu privire la propunerea reclamantului de prejudecată împotriva judecătorului Tribunalului de District S. și la durata procedurii. La 3 mai 2003, S. a atins vârsta majorității. În acel moment, procedurile din Curtea de District Kirchhain nu au fost încă încheiate. În procedurile anterioare introduse de reclamant (3 F 563/99), Curtea de Apel din Frankfurt (Main) a constatat la 5 iulie 2000 că reclamantul a avut dreptul să obțină anumite informații despre dezvoltarea fiului său. Doamna B.-K. a fost ordonată să-l informeze despre tipul de școală S. au participat, clasa sa și rezultatele sale, interesele sale în sport și muzică și orice boli grave, și pentru a-i da o fotografie recentă a fiului său. Solicitările reclamantului de informații suplimentare au fost respinse. La 17 ianuarie 2003, Curtea de District Kirchhain a respins cererea reînnoită a reclamantului din 3 decembrie 2002 (33 F 886/02 RE) pentru informații privind situația personală a S.. Reclamantul a susținut că reclamantul a primit informații concludente cu privire la situația personală a fiului său în urma cererilor sale anterioare. La 11 noiembrie 1999, reclamantul a depus o propunere la Curtea Administrativă Kassel pentru a avea acces la dosarele Biroului de Tineret Schwalm-Eder-District privind fiul său S. La 7 octombrie 2003, Curtea Administrativă Kassel (5 E 3263/99) a respins propunerea reclamantului ca fiind inadmisibilă. 1 BvR 278/02 și 1 BvR 406/02) împotriva deciziilor referitoare la cererea reclamantului de acces la fiul său și la o cerere de informare privind dezvoltarea fiului său, care a impus o amendă de 500 euro (EUR) respectiv pentru abuz de cerere asupra reclamantului. La 18 iunie 2002, Registrul Curții Constituționale Federale a informat reclamantul că instanța a hotărât să nu își modifice decizia din 22 aprilie 2002.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă