ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2295/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 2 decembrie 2002, reclamantul N.I. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 5043 din 7 noiembrie 2002 și recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că s-a născut la 21 iulie 1942, fiind refugiat în Câmpia Turzii, alături de părinții săi, care au fost strămutați din motive etnice, din localitatea Apahida, în toamna anului 1940. Prin sentința civilă nr. 67 din 16 ianuarie 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat actul administrativ atacat și a dispus obligarea pârâtei să recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada 21 iulie 1942 – 6 martie 1945 și să-i acorde indemnizația prevăzută de Legea nr. 189/2000, cu începere de la 1 noiembrie 2002. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că și copiii născuți în localitatea unde au fost strămutați părinții lor, au dobândit statutul de refugiat al acestora și au suferit persecuții etnice pe întreaga perioadă cuprinsă între data nașterii și cea a încetării refugiului, nu mai târziu de 6 martie 1945. Instanța a avut în vedere și faptul că, din motive de echitate, nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor refugiați împreună cu părinții ori născuți în refugiu, statul având îndatorirea de a acorda protecție și sprijin, în mod egal, tuturor cetățenilor săi.

Împotriva sentinței a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, pârâta a învederat că soluția adoptată de instanță contravine prevederilor legale, întrucât Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, nu se referă și la persoanele care s-au născut în timpul în care au fost strămutați ori refugiați părinții lor. Examinând cauza în raport cu motivele invocate, Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, instanța de fond a reținut în mod întemeiat faptul că reclamantul a dobândit prin naștere situația de refugiat a părinților săi, statut care nu conferă persoanelor respective nici cetățenia, nici domiciliul statului unde s-au refugiat.

Reclamantul, fiind refugiat alături de părinții săi, a dobândit domiciliul și cetățenia din statul de origine al părinților, fiind privat de folosirea locuinței și a tuturor bunurilor familiei din localitatea de domiciliu, ceea ce reprezintă o modalitate de persecuție etnică. În raport cu cele expuse, Curtea va constata că hotărârea atacată este legală și temeinică, astfel încât va respinge recursul ca nefondat. În baza art. 274 C. proc. civ.lă, Curtea va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat de 1.000.000 lei, achitat de reclamant pentru redactarea întâmpinării.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 67 din 16 ianuarie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Obligă recurenta la 1.000.000 lei cheltuieli de judecată, către intimatul N.I. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2003.