ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2366/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2366/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La data de 7 mai 2001, SC A.T. Borsec a chemat în
judecată Agenția pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului,
solicitând a se constata dreptul său la despăgubiri bănești pentru repararea
prejudiciului cauzat prin restituirea în natură a imobilului – vilă/teren nr.
72, evidențiat în C.F. nr.668 Lazărea, partea a II-a Borsec, nr. top
539/540/541,538/2 către fostul proprietar moștenitor.
De asemenea, reclamanta a cerut
obligarea pârâtei să-i plătească despăgubirile cuvenite în baza dispozițiilor
art. 32 pct. 1, 2, 3 și 6 din Legea nr. 99/1999, în cuantumul stabilit prin
expertiza tehnică efectuată și reactualizată potrivit indicelui de devalorizare
a monedei naționale.
Judecătoria Toplița, sesizată
inițial, prin sentința civilă nr. 463 din 2 aprilie2002, și-a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.
Secția comercială și de contencios
administrativ a acestei instanțe, prin sentința nr. 141 din 2 iulie 2002, a
admis excepția invocată de pârâtă, prin sucursala Regională Centru Brașov și,
în consecință, a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Instanța a reținut că societatea
comercială reclamantă nu a făcut dovada că înainte de introducerea cererii de
chemare în judecată, a încercat soluționarea litigiului prin conciliere directă
cu cealaltă parte, conform art. 720 C. proc. civ.
Împotriva sentinței a declarat
recurs reclamanta SC A.T. Borsec.
Recurenta a susținut că hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței materiale a altei instanțe (art. 304
pct. 3 C. proc. civ.), că potrivit art. 40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002,
cererile prin care se atacă o operațiune sau act prevăzut de prezenta lege și
de O.U.G. nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările
ulterioare ori se valorifică un drept conferit de acestea, sunt de competența
secțiilor comerciale ale tribunalelor și se judecă de urgență și cu precădere.
Critica este întemeiată.
Din preambulul sentinței recurate
rezultă fără echivoc că instanța s-a considerat învestită cu o acțiune în
contencios administrativ, deși obiectul acesteia nu pune în discuție
legalitatea vreunui act administrativ ori refuzul nejustificat al unei
autorități administrative de a soluționa o cerere a reclamantei referitoare la
un drept recunoscut de lege.
Acțiunea reclamantei se întemeiază
pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., precum și pe cele cuprinse în art. 32
4
alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997 (M. Of., nr. 295/24.06.1999).
Prin intermediul ei, reclamanta a cerut să se
constate că este îndreptățită la despăgubiri bănești pentru repararea
prejudiciului cauzat ca urmare a restituirii în natură a unui imobil către
fostul proprietar și, totodată, să se stabilească cuantumul lor exact.
Rezultă, așadar, că litigiul dintre
părți are un caracter comercial și competența soluționării lui nu aparține
instanțelor judecătorești de contencios administrativ, astfel cum greșit s-a
apreciat.
În conformitate cu prevederile art.
40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea
privatizării, în vigoare la data pronunțării sentinței recurate, cererile prin
care se atacă o operațiune sau un act prevăzut de prezenta lege și în O.U.G.
nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1999, cu modificările ulterioare, ori
se valorifică un drept conferit de acestea, sunt de competența secțiilor
comerciale ale tribunalelor și se judecă de urgență și ca precădere.
Ținând seama de obiectul acțiunii
formulate de reclamanta SC A.T. Borsec, de reglementare legală mai sus
menționată, dar și de prevederile art. 720
10
C. proc. civ., se impune
admiterea recursului.
Pe cale de consecință va fi casată
sentința și trimisă cauza spre competentă soluționare Tribunalului Harghita,
secția comercială.
Văzând și dispozițiile art. 2 pct. 1
lit. a), art. 159 alin. (1) pct. 2 și art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
İN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamanta SC A.T.B Borsec, împotriva sentinței civile nr. 141 din 2 iulie 2002
a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Marghita, secția comercială.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 iunie 2003.