ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3442/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3442/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secția de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 316 din 1 aprilie 2003, a
admis acțiunea formulată de B.G., a modificat în parte hotărârea nr. 942 din 6
februarie 2003 a Casei Județene de Pensii Cluj, în sensul că a obligat pe pârâtă
să-i acorde reclamantului drepturile cuvenite, începând cu 1 aprilie 2001 în
loc de 1 mai 2002.
S-a reținut că, inițial, prin
hotărârea nr. 492 din 9 iulie 2002 s-a constatat că în perioada 21 octombrie
1943 – 6 martie 1945, reclamantul a fost refugiat din motive etnice și i-au
fost recunoscute drepturile cuvenite în temeiul Legii nr. 189/2000 a Curții de
Apel Cluj, secția de contencios administrativ, în sensul acordării
indemnizației începând cu 1 aprilie 2001.
Ulterior, prin hotărârea atacată
pârâta a revizuit hotărârea inițială și i-a acordat reclamantului drepturile
începând cu 1 iulie 2002.
S-a conchis că, prin sentința civilă
nr. 431/2002 s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat, data de la care
trebuie să i se acorde reclamantului indemnizația cuvenită potrivit Legii nr.
189/2000, astfel că această dată nu mai putea fi modificată de către Casa
Județeană de Pensii Cluj.
Împotriva sentinței a declarat
recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând, în esență, că prima cerere
formulată de reclamant, pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.
189/2000, a fost respinsă prin hotărâre definitivă și irevocabilă, astfel că
drepturile solicitat au fost acordate, în mod legal, de la data când s-a
formulat cea de a doua cerere.
Recursul este nefondat.
În adevăr, prin sentința civilă nr.
431 din 16 octombrie 2002, definitivă și irevocabilă, Curtea de Apel Cluj,
secția contencios administrativ, a stabilit cu autoritate de lucru judecat
faptul că reclamantul beneficiază de indemnizația cuvenită în temeiul Legii nr.
189/2000, începând cu data de 1 aprilie 2001.
Așadar, data de la care i se cuvin
reclamantului drepturile stabilite de instanță nu putea fi modificată printr-un
act administrativ jurisdicțional, așa cum greșit s-a făcut.
În ce privesc aspectele invocate în
recurs, se constată că nu au nici o relevanță juridică în cauză.
În consecință, soluția adoptată de
prima instanță este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmând să fie
respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 316 din 1 aprilie 2003
a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 23 octombrie 2003.