ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1612/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1612/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta B.E. a chemat în judecată
Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând instanței ca în contradictoriu cu
pârâta să dispună anularea hotărârii nr. 962 din 11 martie 2002 și
recunoașterea în favoarea ei a calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000 .
În motivarea cererii, reclamanta a
arătat că și copiii născuți în refugiu beneficiază de prevederile acestui act
normativ.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința
nr. 564/CA/2002-P din 28 octombrie 2002 a admis acțiunea reclamantei, dispunând
anularea hotărârii nr. 962 din 11 martie 2002 emisă de pârâtă și a obligat-o
să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța a reținut că, „calitatea de refugiat este un statut al persoanei, iar
copiii minori născuți în refugiu dobândesc același statut pe care îl au
părinții”.
Împotriva acestei sentințe a
formulat recurs Casa Județeană de Pensii Bihor, invocând prevederile art. 304
alin. (1) pct. 8 și 9 C. proc. civ. și, susținând că instanța de fond a interpretat
și aplicat greșit prevederile legale în materie, întrucât reclamanta nu era
născută la data strămutării părinților și nu avea un domiciliu de unde să fi
fost strămutată din motive etnice, așa cum expres și limitativ prevede art. 1
lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că
reclamanta s-a născut la data de 19 mai 1942 în comuna Ceica, județul Bihor,
unde părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a
persecuțiilor exercitate din motive etnice în Ardealul de Nord după data de 6
septembrie 1940.
Potrivit prevederilor art. 1 din
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
acestui act normativ, persoana cetățean român, care în perioada regimurilor
instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit
persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele șase situații enumerate.
Din interpretarea teleologică a
prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării
îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile
suferite de persoanele persecutate de reglementările respective în perioada
arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a
urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana
care a suferit persecuțiile respective în mod nemijlocit, cât și acelea care au
suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au
răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au
născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați ca
urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate
consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză, este de necontestat că
reclamanta născută ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se
refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe
nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a
persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde
drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și / sau au avut de
suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din
împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr.
105/1999 și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să
acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit
persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice,
a
fortiori
trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul,
care născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele
nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor
etnice.
Față de cele ce preced, soluția
instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat în cauză urmează
a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 564/CA/2002-P din 28
octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 aprilie 2003.