ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1107/2003

S-a luat în examinare recursul  declarat de Casa

Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr.439/CA/2002

– P din 9 septembrie  2002 a Curții de Apel Oradea.

La

apelul nominal părțile în cauză, respectiv, recurenta

pârâtă Casa Județeană de Pensii Satu Mare și intimata

reclamantă M.M.E. nu s-au prezentat.

Procedura

completă.

Referind

asupra cauzei, magistratul asistent a solicitat că recurenta pârâtă

Casa Județeană de Pensii Satu Mare a solicitat în scris, judecarea

cauzei în lipsă (fila 3, dosar recurs).

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată la data de 1.07.2002, reclamanta M.M.E. a chemat

în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare,

solicitând anularea hotărârii nr.3252 din 7.06.2002 și

recunoașterea calității de beneficiară a prevederilor Legii

nr.189/2000.

Curtea

de Apel Oradea, prin  sentința nr.439/9.09.2002 a admis acțiunea, a

anulat hotărârea nr.3252/2002  și a dispus obligarea pârâtei să

recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a Legii nr.189/2000.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a reținut

că potrivit art.1 lit.c din actul normativ susmenționat,

beneficiază de drepturi și persoana refugiată pentru motive

etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.

Reclamanta,

născută în refugiu la 6.08.1941 a dobândit prin naștere statutul

de refugiat al părinților săi, privată alături  de

aceștia, de folosirea locuinței și a tuturor bunurilor din

localitatea de domiciu și obligată să accepte condițiile

oferite în localitatea  unde au fost strămutați părinții,

ceea ce echivalează cu o modalitate de persecuție etnică.

Împotriva

sentinței a  declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii

Satu Mare, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel,

pârâta a învederat că soluția adoptată de instanță

contravine prevederilor legale, întrucât Legea nr.189/2000, cu

modificările ulterioare nu se referă și la persoanele care s-au

născut în timpul în care au fost strămutați ori refugiați

părinții lor.

Examinând

cauza față de motivul invocat și având în vedere prevederile

art.304 și 304/1 Cod procedură civilă, Curtea va constata

că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Instanța

de fond a reținut în mod întemeiat că reclamanta a dobândit prin

naștere statutul  de refugiat a părinților săi,având doar

un drept de ședere legală și temporară în localitatea unde

au fost strămutați aceștia.

Alături

de părinții săi, reclamanta a suferit persecuți etnice pe

toată durata strămutării, cuprinsă între data nașterii

sale și cea a retrocedării pământului românesc, când a încetat

motivul persecuției etnice.

Având

în vedere cele expuse mai sus, Curtea  va constata că sentința

atacată este legală și temeinică și în

consecință, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul  declarat de Casa Județeană de

Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr.439/CA/2002 – P din 9

septembrie  2002 a Curții de Apel Oradea ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 19 martie 2003.