ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2129/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 6

ianuarie 2003, reclamanta N.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 5597 din 22 noiembrie 2002 și

acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,

întrucât are calitate de persoană născută în refugiu.

Curtea de Apel Cluj, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 138, pronunțată la 12

februarie 2003, a admis acțiunea formulată de reclamanta N.E. și a anulat

hotărârea nr. 5597 din 22 noiembrie 2002, emisă de emisă de pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj și a obligat-o să-i recunoască statutul de refugiat

pentru intervalul 4 iunie 1943 – 6 martie 1945, precum și la drepturile legale

cuvenite, începând cu 1 decembrie 2002.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că prin probele administrate în cauză a fost dovedită situația

de refugiați a părinților reclamantei, că aceasta fiind minor, a avut același

regim.

S-au mai avut în vedere dispozițiile

art. 100 C. fam., precum și împrejurarea că în contextul general în care

cetățenii români au suferit prejudicii prin refugiere, nu se justifică

aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor refugiați împreună cu

părinții sau născuți în timpul refugiului.

Împotriva sentinței pronunțată de

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a

declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, invocând nelegalitatea și

netemeinicia acesteia.

În motivarea recursului, s-a

susținut că Legea nr. 189/2000, art. 1 și H.G. nr. 127/2002, art. 1 și 2,

prevăd în mod expres și limitativ, categoriile de persoane care beneficiază de

aceste drepturi și că instanța a admis acțiunea fără temei legal.

Recursul este nefondat.

Curtea analizând dosarul, urmează să

constate că hotărârea atacată cu recurs este legală și temeinică.

Rezultă că instanța de fond a

reținut în urma probelor administrate, că reclamanta s-a născut în perioada în

care părinții s-au aflat în refugiu și că nu se justifică aplicarea unui

tratament discriminatoriu, pentru reclamanta minoră, fiind exclus un alt

domiciliu, decât cel al părinților potrivit art. 100 C. fam.

De asemenea, așa cum s-a reținut,

dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod

imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu, de la acordarea

drepturilor bănești.

Acesta fiind sensul legii, Curtea

urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței nr. 138 din 7 februarie 2003 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 iunie 2003.