ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3645/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 161/2003,

pronunțată la data de 13 mai 2003 în dosarul nr. 1845/2003, Curtea de Apel

Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea

formulată de reclamanta S.M. și a anulat hotărârea nr. 5502 din 13 februarie 2003,

adoptată de Comisia de specialitate din cadrul Casei Județene de Pensii Timiș,

care a fost obligată să-i recunoască reclamantului statutul de refugiat pentru

perioada 6 octombrie 1942 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile

corespunzătoare, începând cu data de 1 ianuarie 2003.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a

reținut, în esență, că reclamanta este născută la data de 6 octombrie 1942, în

localitatea Turda, Raionul Turda, unde părinții săi se refugiaseră din

localitatea de domiciliu, Cluj, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate

asupra lor după cedarea Ardealului de Nord, prin Dictatul de la Viena, astfel

că a căpătat și ea statutul de refugiat.

Împotriva acestei

soluții a formulat recurs Casa Județeană de Pensii Timiș, susținând, în esență,

că instanța de fond a aplicat greșit legea, copiii născuți în perioada

refugiului părinților lor nefiind enumerați de art. 1 din O.G. nr. 105/1999.

Recursul este nefondat.

Este necontestat că reclamantul s-a

născut la data de 29 noiembrie 1944, în județul Alba, unde părinții se

refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor etnice

exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

prezentei ordonanțe persoana, cetățean român care în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a

suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării

îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile

suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada

arătată, din motive etnice.

Legiuitorul a urmărit ca de aceste

drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au

avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice; prin

persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele

persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile

respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit

asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că

reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți

să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe

nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde

drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/sau au avut de

suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din

împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr.

105/1999 și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să

acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit

persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori

trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care, fiind

născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele

nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor

etnice.

Cu această motivare, soluția curții

de apel este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca

neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 161 din 13 mai 2003 a

Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 noiembrie 2003.