ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 748/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 748/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare, în camera de consiliu, conflictul negativ de
competență ivit între Curtea de Apel Ploiești – Secția de
contencios administrativ și comercial și Tribunalul Buzău –
Secția comercială și de contencios administrativ privind
soluționarea litigiului dintre S.M. și Casa Județeană de
Pensii Buzău.
In
lipsa părților a căror citare nu a fost dispusă.
C
U R T E A
Asupra
conflictului negativ de competență de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La
data de 8 august 2002, S.M. a solicitat ca în contradictoriu cu Casa
Județeană de Pensii Buzău să se dispună anularea
hotărârii nr.8 din 28 iunie 2002 a Comisiei pentru aplicarea prevederilor
Legii nr.189/2000, ca nelegală.
De
asemenea, a cerut obligarea acestei autorități publice să i se recunoscă
statutul de deportat pentru motive etnice și să-i acorde drepturile cuvenite
în baza acestui statut.
Curtea
de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios
administrativ prin sentința nr.126 din 13 septembrie 2002 și-a
declinat competența în favoarea Tribunalului Buzău, reținând
că soluția se impune în raport de prevederile art.3 pct.1 din Codul
de procedură civilă și de calitatea de investiție
publică de interes județean a pârâtei.
La
rândul său, Tribunalul Buzău, Secția comercială și de
contencios adminstrativ prin încheierea din 19 noiembrie 2002 s-a dezinvestit
în favoarea instanței sesizate inițial.
Măsura
a fost justificată de reglementarea instituită în materie prin dspozițiile
Ordonanței Guvernului nr.105/1999, astfel cum a fost aprobată prin
Legea nr.189/2002.
Intrucât
s-a ivit un conflict negativ de competență între cele două
instanțe judecătorești de grade diferite, cauza a fost
înaintată Curții Supreme de Justiție pentru regulator, conform
art.21 din Codul de procedură civilă.
Se
constată că soluția corectă este cea pronunțată
de Tribunalul Buzău, întrucât prin dispozițiile art.7 alin.4 din
Legea nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999,
competența materială de soluționare a unor asemenea litigii a
fost atribuită curțiilor de apel și nu tribunalelor.
Existența
acestei reglementări cu caracter procesual, conținută într-o
lege specială, atrage competența Curților de apel pentru soluțonarea
în primă instanță a proceselor și cererilor în materie de
contencios administrativ, astfel cum rezultă și din art.2 pct.1 lit.c
a Codului de procedură civilă.
In
consecință, ținând seama de obiectul litigiului, dar și de
taxele legale menționate mai sus urmează a se stabili competența
de soluționare a contestației lui S.M. în favoarea Curții de
Apel Ploiești, Secția comercială și de contencios
administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește
competența de soluționare a litigiului intervenit între S.M.
și Casa Județeană de Pensii Buzău în favoarea Curții
de Apel Ploiești – Secția comercială și de contencios
administrativ
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 februarie 2003