ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 748/2003

S-a luat în examinare, în camera de consiliu, conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și comercial și Tribunalul Buzău – Secția comercială și de contencios administrativ privind soluționarea litigiului dintre S.M. și Casa Județeană de Pensii Buzău. In lipsa părților a căror citare nu a fost dispusă. C U R T E A Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 8 august 2002, S.M. a solicitat ca în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Buzău să se dispună anularea hotărârii nr.8 din 28 iunie 2002 a Comisiei pentru aplicarea prevederilor Legii nr.189/2000, ca nelegală.

De asemenea, a cerut obligarea acestei autorități publice să i se recunoscă statutul de deportat pentru motive etnice și să-i acorde drepturile cuvenite în baza acestui statut. Curtea de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ prin sentința nr.126 din 13 septembrie 2002 și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Buzău, reținând că soluția se impune în raport de prevederile art.3 pct.1 din Codul de procedură civilă și de calitatea de investiție publică de interes județean a pârâtei. La rândul său, Tribunalul Buzău, Secția comercială și de contencios adminstrativ prin încheierea din 19 noiembrie 2002 s-a dezinvestit în favoarea instanței sesizate inițial. Măsura a fost justificată de reglementarea instituită în materie prin dspozițiile Ordonanței Guvernului nr.105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.189/2002.

Intrucât s-a ivit un conflict negativ de competență între cele două instanțe judecătorești de grade diferite, cauza a fost înaintată Curții Supreme de Justiție pentru regulator, conform art.21 din Codul de procedură civilă. Se constată că soluția corectă este cea pronunțată de Tribunalul Buzău, întrucât prin dispozițiile art.7 alin.4 din Legea nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999, competența materială de soluționare a unor asemenea litigii a fost atribuită curțiilor de apel și nu tribunalelor. Existența acestei reglementări cu caracter procesual, conținută într-o lege specială, atrage competența Curților de apel pentru soluțonarea în primă instanță a proceselor și cererilor în materie de contencios administrativ, astfel cum rezultă și din art.2 pct.1 lit.c a Codului de procedură civilă.

In consecință, ținând seama de obiectul litigiului, dar și de taxele legale menționate mai sus urmează a se stabili competența de soluționare a contestației lui S.M. în favoarea Curții de Apel Ploiești, Secția comercială și de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a litigiului intervenit între S.M. și Casa Județeană de Pensii Buzău în favoarea Curții de Apel Ploiești – Secția comercială și de contencios administrativ Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2003