ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 300/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 300/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamantul T.P. a chemat în judecată în calitate de pârâtă. Casa Județeană de Pensii, pentru ca instanța prin sentința ce o va pronunța. să dispună anularea hotărârii nr. 142/2002 și recunoșaterea în favoarea lui, a beneficiului Decretului-lege nr. 118/1990, modificat și completat prin O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada 1939 – 1940, a lucrat în tabăra de muncă și că pentru această perioadă beneficiază de pevederile Decretului-lege nr. 118/1990, modificat și completat.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința civilă nr. 316/2002, a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că perioada invocată de reclamant, ca internare într-o tabără de muncă, excede perioadele prevăzute de lege care se plasează după 6 martie 1945 și 6 septembrie 1940. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, susținând că în mod greșit instanța i-a respins acțiunea, în raport cu actele existente la dosar. Analizând recursul formulat în raport cu dispozițiile art. 304 și ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente. Recurentul a susținut că din actul depus la dosar și datat 17 iulie 1940, rezultă că în perioada 1939 – 1940, a lucrat în tabăra de muncă din județul Botoșani.
Acest act, însă, care este un „bilet de voie permanent”, emis de Comandantul Bateriei 31/32 Artilerie, atestă că recurentul a fost soldat în detașamentul de săpători din Stânceni, județul Botoșani De altfel, perioada invocată de recurent, 1939 – 1940, nu se încadrează în perioada stabilită prin lege; Legea nr. 118/1990, cu modificările ulterioare prevede că drepturile se acordă persoanelor persecutate din motive politice după 1 martie 1945, iar Legea nr. 189/2000 stabilește drepturi în favoarea persoanei persecutate, din motive etnice, de către regimurile instaurate în România, după 6 septembrie 1940. În consecință, în raport cu cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 C. proc.
civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de T.P., împotriva sentinței civile nr. 316/CA/2002 - P din 27 mai 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.