ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 907/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 907/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu
Mare împotriva sentinței civile nr.387/CA/2002-P din 1 iulie 2002 a
Curții de Apel Oradea.
La
apelul nominal au lipsit recurenta-pârâtă Casa Județeană de
Pensii Satu Mare și intimata-reclamantă G.A.
Procedura
completă.
S-a referit de către magistratul asistent că prin motivele
de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 din
Codul de procedură civilă.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată la data de 6 iunie 2002, G.A. a solicitat
anularea hotărârii nr.259 din 15 aprilie 2002 a Casei județene de
Pensii Satu Mare și recunoașterea calității sale de
beneficiar al Legii nr.189/2000.
Curtea
de Apel Oradea, prin sentința nr.387/CA din 1 iunie 2002 a admis
acțiunea, a anulat actul administrativ atacat și a obligat
autoritatea publică pârâtă să recunoască în favoarea
reclamantei calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000, cu
modificările și completările ulterioare.
Pentru
a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență,
că reclamanta, născută în perioada de refugiu a
părinților săi, dobândește statutul juridic al acestora,
respectiv de refugiat și, ca atare, se încadrează în
dispozițiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 privind persoanele
strămutate din motive etnice.
Împotriva
sentinței a declarat recurs Casa județeană de Pensii Satu Mare
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Mai
înainte de a cerceta motivele de casare, Curtea constată că recursul
este tardiv declarat.
Potrivit
art.301 și 302 din Codul de procedură civilă, termenul de recurs
este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, dacă legea nu
dispune altfel, urmând ca recursul să fie depus la instanța a
cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea
nulității.
Neexercitarea
oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de
procedură în termenul legal, atrage, conform art.103 din același cod,
decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus
de voința ei să exercite calea de atac sau să îndeplinească
actul de procedură.
În
cauză, sentința atacată a fost comunicată recurentei la 22
iulie 2002 (fila 30 dosar fond), iar cererea prin care aceasta a declarat
recurs a fost depusă la instanță la data de 4 septembrie 2002
(fila 2 dosar recurs), după împlinirea termenului în care calea de atac
putea fi legal exercitată.
Cum
recurenta nu a dovedit existența unei împrejurări care să o fi
împiedicat să formuleze recursul în termen, Curtea constată că
în cauză operează sancțiunea prevăzută de art.103 din
Codul de procedură civilă, astfel încât recursul urmează să
fie respins ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Casa județeană de Pensii Satu Mare împotriva
sentinței civile nr.387/CA/2002-P din 1 iulie 2002 a Curții de Apel
Oradea, ca tardiv.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 6 martie 2003.