ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 148/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 19

aprilie 2002 pe rolul Tribunalului Hunedoara, C.N.H. SA  a chemat în judecată

Primăria Petroșani, solicitând anularea dispoziției nr. 1204/25 martie 2002

prin care i s-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață

de 543 mp , înscris în CF 646 Petroșani, top 100, potrivit Legii nr. 10/2001 și

acordarea, în subsidiar de despăgubiri.

Prin sentința civilă nr. 1472 din 26

septembrie 2002, Tribunalul Hunedoara, secția civilă,  a respins ca nefondată

acțiunea, reținând, în esență, că reclamanta nu îndeplinește condițiile impuse

de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 pentru a avea calitatea de „persoană

îndreptățită” la măsuri reparatorii.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 9 din 16 ianuarie 2002 a respins apelul

reclamantei, cu aceeași motivare, la care a adăugat modificarea Legii nr.

10/2001 prin O.U.G. nr. 184/2002 care exclude în mod expres instituțiile de

natura reclamantei de la acordarea măsurilor reparatorii.

Împotriva acestei decizii în termen

legal reclamanta a declarat recurs, susținând că sunt incidente motivele de

casare prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ., în sensul că: s-a

făcut o aplicare retroactivă a legii (O.U.G. nr. 184 din decembrie 2002),

motivele sunt străine de natura pricinii iar instanța nu s-ar fi pronunțat

asupra probelor cu înscrisuri administrate, care dovedesc calitatea reclamantei

de continuatoare a S.A.R. Petroșani.

Recursul nu este fondat, astfel

încât conform art. 312 C. proc. civ., va fi respins, pentru următoarele

considerente:

Astfel cum rezultă din extrasul de

carte funciară, bunul imobil a cărui retrocedare s-a cerut a aparținut S.A.R.

Petroșani, persoană juridică de drept privat, de la care s-a naționalizat prin

aplicarea Legii nr. 119/1948.

Cum bine au observat ambele

instanțe, acest moment a însemnat încetarea personalității juridice a

societății proprietare și constituirea proprietății socialiste de stat cu

privire la patrimoniul societății private lichidate.

Or, în aceste condiții, nu se poate

vorbi de continuitatea personalității juridice în persoana reclamantei,

companie națională cu capital integral de stat.

Art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001

prevede că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii persoanele juridice,

proprietari ai imobilelor preluate abuziv de stat, dacă dovedesc, prin hotărâre

judecătorească, că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată.

Că aceasta a fost situația

legiuitorului încă de la edictarea Legii nr. 10/2001 o dovedește atât

interpretarea doctrinară și jurisprudențială a textului, cât și intervenția

legiuitorului însuși, care în decembrie 2002, prin O.U.G. nr. 184/2002 a

adăugat la art. 3 alin. (2) în care exclude în mod expres ministerele,

instituțiile publice ale Statului, regiile autonome, companiile naționale,

societățile comerciale cu capital de stat și cele privatizate potrivit legii de

la calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001.

Faptul că în motivarea deciziei

sale, ulterioară modificării legislative, instanța de apel a făcut trimitere la

O.U.G. nr. 184/2002 nu are semnificația aplicării retroactive a legii, de vreme

ce, așa cum s-a arătat, acedsta reprezintă doar un argument în plus pentru a

motiva de ce dispoziția emisă de pârâtă era legală și temeinică.

Nici celelalte motive invocate nu

sunt ca atare întemeiate, în cauză înscrisurile depuse demonstrând, dimpotrivă,

faptul că reclamanta nu este continutoarea în drepturi a întreprinderii private

ale cărei bunuri au fost naționalizate.

Pentru aceste considerente, recursul

va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca

nefondat recursul declarat de reclamanta C.N. H. SA  împotriva deciziei nr. 9/A

din 16 ianuarie 2002  a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  16 ianuarie

2004.