ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.10.2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3839/2003

HOTĂRÂRE
07.10.2003
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3839/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 5274/2001,

reclamantul P.M. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul comunei Livezile,

județul Alba pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie anulată

decizia acestuia nr. 37 din 31 august 2001 și pentru a se admite cererea

reclamantului de restituire în natură a imobilului situat în comuna Livezile,

înscris în C.F.246, nr.top 330/2 și 331/2.

În motivarea cererii reclamantul a susținut că

este moștenitor legal, alături de alți frați sau nepoți ai săi, al defunctului C.P.,

proprietarul imobilului precizat, iar în baza Legii nr. 10/2001 a făcut

notificare la Primăria comunei Livezile solicitând restituirea în natură a

imobilului, restituirea fiind motivată pe cazul de deposedare abuzivă prevăzut

de art. 2 lit. a) din Legea nr. 10/2001, respectiv confiscarea pentru neplata

impozitelor, la data notificării imobilul aflându-se în proprietatea

Consiliului local al comunei Livezile.

Cererea i-a fost respinsă prin dispoziția nr. 37

din 31 august 2001 emisă de pârâtul Primarul comunei Livezile.

Prin sentința civilă nr. 573 din 23 noiembrie 2001,

Tribunalul Alba a respins acțiunea, reținând, în esență că imobilul în litigiu

a fost sechestrat în vederea vânzării silite pentru recuperarea unor creanțe

ale statului față de defunctul C.P., antecesorul reclamantului, în sumă totală

de 52.361,65 lei, reprezentând impozite și majorări pe anii 1955, 1956 și că

reclamantul nu a făcut dovada unor motive independente care l-au împiedicat pe

antecesorul său să plătească aceste datorii.

Reclamantul a declarat apel împotriva acestei

sentințe, iar prin decizia nr. 58/A din 24 mai 2002, Curtea de Apel Alba Iulia

a admis apelul, a schimbat sentința în sensul că a admis acțiunea

reclamantului, a anulat decizia emisă de pârât și a dispus restituirea în

natură a imobilului.

Instanța a reținut că imobilul în litigiu a fost

preluat abuziv de către stat de la tatăl reclamantului, pentru neplata unor

impozite stabilite la niște valori exagerat de mari față de veniturile pe care

proprietarul le putea realiza de pe terenurile sale.

Suma de 52.000 lei, la cât se ridicau datoriile

acestuia, depășea net posibilitățile sale financiare, într-o perioadă în care

salariul mediu nu depășea 500-600 lei lunar.

Pârâtul a declarat recurs împotriva acestei

decizii, invocând, în esență, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unui

mijloc de apărare, respectiv asupra faptului că imobilul în cauză face parte

din domeniul public al comunei; a mai invocat că judecarea cererii privind

anularea dispoziției nr. 37/2001, pe care a emis-o, este de competența

Tribunalului în primă instanță, iar cererea reclamantului  de restituire în

natură a imobilului trebuia să fie examinată în primă instanță de către

judecătorie.

Recursul urmează să fie admis pentru considerentele

care urmează.

Prezenta acțiune a fost promovată de reclamantul

P.M., în nume propriu și în numele succesorilor legali ai lui C.P. și C.V.,

fără însă ca acesta să îi precizeze pentru a putea fi introduși în cauză.

Nici instanța de fond și nici cea de apel, nu au

analizat calitatea procesuală activă a reclamantului, respectiv împrejurarea

dacă el a acționat în numele tuturor moștenitorilor legali, fiind investit cu

procură de ceilalți.

De asemenea, instanțele au greșit și prin aceea

că nu au examinat și aspectul legat de lipsa calității procesuale pasive a

Primarului comunei Livezile, întrucât nu acesta, ci Primăria este aceea în

contradictoriu cu care se soluționează litigiile întemeiate pe dispozițiile

Legii nr. 10/2001.

Față de cele exprimate mai sus, rezultă că se

impune admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate și

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Alba, ocazie cu care, se vor

analiza și susținerile recurentului ca apărări de fond.

Admite recursul declarat de pârâtul

Primarul comunei Livezile împotriva deciziei nr. 58/A din 24 mai 2002 a Curții

de Apel Alba Iulia, secția civilă, pe care o casează, precum și sentința civilă

nr. 573 din 23 noiembrie 2001 a Tribunalului Alba.

Trimite cauza spre rejudecare acestei din urmă

instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7

octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-09-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6528/2005
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 103 din 18 februarie 2004 a Tribunalului Alba, secția civilă, a fost admisă acțiunea formulată de F.C. împotriva Dispoziție
ÎCCJ 2007-10-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6902/2007
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția civilă, la 1 februarie 2006 reclamantul P.I. a solicitat, în contradictoriu
ÎCCJ 2006-03-24
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3127/2006
Asupra recursurile civile de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 25 noiembrie 2003 numitul C.I. a atacat la Tribunalul Alba Dispoziția nr. 648/2003 emisă de Primarul municipiului Alba Iulia prin care
ÎCCJ 2004-03-05
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1781/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 29 martie 2002, reclamanta, E.M. Livezeni, a chemat în judecată pe Primăria municipiului Petroșani, cerând anularea dispoziției nr. 990 din 22
ÎCCJ 2004-03-05
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1769/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 29 martie 2003, E.M. Livezeni, a chemat în judecată Primăria Municipiului Petroșani, cerând anularea dispoziției nr. 986 din 22 februarie 2002,
Sursă