ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1450/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1450/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de M.A. împotriva sentinței civile
nr.256 din 19 iunie 2002 a Curții de Apel Cluj -Secția
comercială și de Contencios Administrativ.
La
apelul nominal au lipsit recurentul pârât M.A. precum și
intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Maramureș.
Procedura
completă.
Magistratul
asistent a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă
(fila 7).
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată la data de 24 aprilie 2002 la Curtea de Apel Cluj,-Secția
comercială și de contencios administrativ, reclamantul M.A. a
solicitat instanței ca în contradictoriu cu Casa Județeană de
Pensii Maramureș să fie revizuită sentința nr.389 din 8
noiembrie 2001 pronunțată în dosarul nr.6184/2001.
A
susținut revizuientul că hotărârea Comisiei din cadrul Casei
Județene de Pensii Maramureș cu nr.3284/2001 a fost revizuită
urmare noilor precizări apărute pentru aplicarea Legii nr.189/2000
cum ar fi HG nr.127/2000, dar și pentru că instanța nu s-a
pronunțat asupra a ceea ce el solicitase, anume să i se
stabilească calitatea de beneficiar al drepturilor acordatae prin OG
nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 fiind obligat de regimul hortyst
instaurat în septembrie 1940 în România să se refugieze.
Instanța
sesizată a pronunțat sentința nr.256 din 19 iunie 2002 prin care
a respins cererea de revizuire, apreciind că motivele invocate se
încadrează în prevederileart.322 pct.5 , anume că HG nr.127/2002 nu
poate fi considerat act nou.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs revizuientul
și a criticat sentința precizând că el a susținut în
cererea depusă la 24 aprilie situația rezolvată de pârâta Casa
Județeană de Pensii Maramureș care urmare apariției HG
nr.127/2002 a trecut la reanalizarea hotărârilor pronunțate, fiind
revizuită și hotărârea nr.3284/2001 pe care o criticase în
dosarul nr.6184/2001, că el nu a invocat deci art.322 pct.5 din Codul de
procedură civilă, și nici instanța nu a solicitat o
asemenea precizare.
Analizând recursul se constată că el este fondat.
Din conținutul cererii de revizuire depuse
rezultă că revizuientul a invocat HG nr.127/2002, precizând că
organul emitent al hotărârii nr.3284/2001 care este Casa
Județeană de Pensii Maramureș a revenit din oficiu și
aplică aceste noi prevederi, el fiind recunoscut ca beneficiar al drepturilor
acordate de Legea nr.189/2000.
Instanța avea obligația conform art.129
pct.4 și 5 din Codul de procedură civilă să ceară
explicații și să stăruie pentru stabilirea faptelor în mod
corect și să aplice legea.
Astfel este demonstrat că în speță
operează prevederile art.322 pct.5 teza a doua care se referă la
desființarea sau modificarea unei hotărâri pe care s-a întemeiat
hotărârea a cărei respingere se cere.
In cauză prin hotărârea nr.4310/2002 a
fost modificată hotărârea nr.3284/2001 de către Casa
Județeană de Pensii, reprezentantului-reclamant acordându-se
drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 începând cu 1 august 2002.
O primă exigență a acestui caz de
revizuire se referă deci la existența unei hotărâri care a fost
desființată sau modificată și apoi existența raportului
de cauzalitate, de determinare, în această hotărâre și cea
atacată pe calea revizuirii. Devreme ce hotărârea și-a pierdut
suportul său probator retractarea ei se impune.
Curtea va admite deci recursul declarat împotriva
sentinței 256 din 19 iunie 2002 pe care o casează.
In fond admite cererea de revizuire și
anulează sentința nr.389/2001 pronunțată de Secția
comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Cluj.
Se constată că reclamantul este beneficiar
și are drepturile ce se acordă prin OG nr.105/1999 aprobată prin
Legea nr.189/2000, fiind refugiat în perioada 15 octombrie 1940 – 6 martie
1945, drepturi prevăzute de art.1 lit.c, care se vor acorda cu data de 1
aprilie 2001, cererea fiind depusă la 30 martie 2001.
In
consecință se va admite acțiunea anulează hotărârea
nr.3284/2001 și obligă pârâta Casa Județeană de Pensii
Maramureș să îi recunoască reclamantului calitatea de beneficiar
al Legii nr.189/2000 cu toate drepturile corespunzătoare ce se
acordă cu 1 aprilie 2001.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de M.A., împotriva sentinței
nr.256 din 19 iunie a 2002 a Curții de Apel Cluj-Secția
Comercială și de Contencios Administrativ.
Casează sentința atacată și în fond
obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de
beneficiar al Legii nr.189/2000 cu toate drepturile corespunzătoare,
începând cu data introducerii acțiunii inițiale
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2003.