ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3277/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 25 aprilie 2003, Casa Județeană de Pensii Cluj a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 275 din 25 martie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului s-a susținut că întrucât B.A. s-a născut în comuna Plosca pe teritoriul României chiar dacă părinții săi erau refugiați, nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000 ce reglementează drepturile persoanelor refugiate din cauza persecuțiilor etnice. Din actele cauzei se reține că prin sentința nr. 275 din 25 martie 2003, Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea formulată de B.A.

în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii a județului Cluj, a anulat hotărârea nr. 6648 din 9 ianuarie 2003 a intimatei Casa Județeană de Pensii Cluj, obligând intimata să recunoască reclamantei statutul de refugiat în perioada 12 mai 1944 – 6 martie 1945 și să i se stabilească dreptul la indemnizația prevăzută de Legea nr. 189/2000 începând cu 1 aprilie 2001. S-a reținut că petenta s-a născut la 12 mai 1944 în timp ce părinții ei erau refugiați din cauza persecuțiilor etnice în comuna Plosca, raionul Alexandria din localitatea Fodora, comuna Gâlgău, județul Sălaj. Instanța de fond a reținut aplicarea dispozițiilor art. 100 C. fam. și art. 14 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, precum și faptul că dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la recunoașterea drepturilor bănești prevăzute de lege.

Verificându-se actele cauzei Curtea Supremă de Justiție reține că recursul este neîntemeiat și va fi respins. Așa cum rezultă din probele cauzei, părinții petentei s-au refugiat din localitatea Fodora, comuna Gâlgău, județul Sălaj, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940, în comuna Plosca, județul Teleorman unde petenta s-a și născut. Cum Legea nr. 189/2000 este un act reparatoriu pentru persoanele ce au suferit din cauza persecuțiilor etnice și s-au refugiat în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, și cum petenta s-a născut în timpul refugiului părinților ei, neputând avea alt domiciliu decât cel al părinților în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea acestui act normativ. Recursul declarat în cauză fiind neîntemeiat va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 275 din 25 martie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 17 octombrie 2003.