ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1857/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1857/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
B.M. solicitat anularea deciziei de
imputare nr. 179 din 31 mai 2002, emisă de Spitalul Orășănesc Năsăud, prin care
i s-a imputat suma de 3.351.138 lei, reprezentând drepturi salariale încasate
necuvenit.
Tribunalul Bistrița Năsăud, prin
sentința civilă nr. 361/F din 6 septembrie 2002, și-a declinat competența la
Colegiul jurisdicțional de pe lângă Camera de Conturi a județului Bistrița
Năsăud, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 47 din Legea nr. 94/1992.
Colegiul jurisdicțional de pe lângă
Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud, prin sentința nr. 41 din 22
octombrie 2002, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Bistrița
Năsăud, invocând faptul că decizia de imputare s-a emis în sarcina unui simplu
salariat, beneficiar al unor drepturi salariale necuvenite și deci, în cauză nu
sunt incidente dispozițiile art. 41 din Legea nr. 94/1992. Constatând ivirea
conflictului negativ de competență a înaintat dosarul Curții Supreme de
Justiție, secția de contencios administrativ, pentru pronunțarea regulatorului
de competență, potrivit art. 50 din Legea Curții de Conturi nr. 94/1992,
modificată.
Examinând actele dosarului, se
constată în raport cu obiectul contestației, că în cauză, competența materială
revine Tribunalului Bistrița Năsăud.
Potrivit art. 41 din Legea nr.
94/1992, modificată, sunt supuse judecății instanțelor Curții de Conturi,
contestațiile introduse împotriva actelor de imputare de către administratorii,
gestionarii, contabilii, precum și de către ceilalți salariați care au
participat împreună cu aceștia la producerea pagubei cauzate persoanelor
juridice prevăzute în art. 18 din lege.
Din redactarea textelor de mai sus
rezultă că în stabilirea competenței materiale a instanțelor Curții de Conturi,
se are în vedere atât criteriul persoanei juridice indicate de dispozițiile
art. 18-20 din Legea nr. 94/1992, modificată, cât și acela al calității
persoanelor fizice răspunzătoare, care, potrivit art. 40 și 41 din lege,
trebuie să fie administrator, gestionar sau contabil al persoanei juridice
supus controlului organelor Curții de Conturi; alte persoane pot fi judecate de
instanțele Curții de Conturi, numai în situația în care au participat la
producerea pagubei împreună cu administratorul, gestionarul sau contabilul
persoanei juridice controlate.
În cauză, decizia de imputare
privește un salariat din cadrul Spitalului Orășenesc Năsăud, beneficiar al unor
drepturi salariale necuvenite; această persoană nu a participat în vreun mod la
producerea pagubei, paguba fiind cauzată, potrivit Raportului de control
intermediar din 31 mai 2002, din culpa conducerii spitalului, care a majorat în
mod nelegal cu 10% salariiile de încadrare a personalului din cadrul
spitalului.
Așadar, în cauză nu sunt incidente
dispozițiile art. 41 din Legea nr. 94/1992 ,modificată, întrucât contestația la
decizia de imputare are natura juridică a unui conflict de muncă.
În consecință, competența materială
pentru soluționarea acestui conflict de muncă, revine Tribunalului Bistrița
Năsăud, nu Colegiului jurisdicțional de pe lângă Camera de Conturi a județului
Bistrița Năsăud.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D
E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei privind pe B.M. și Spitalul Orășenesc Năsăud, în favoarea Tribunalului
Bistrița Năsăud.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 mai 2003.