ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1216/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1216/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare
recursul declarat de S.V.M. „E. I. 89” SA Constanța împotriva sentinței civile
nr.1231 din 26 septembrie 2001 a Curții de Apel București, Secția de
contencios administrativ.
La apelul nominal s-a
prezentat intimata pârâtă Comisia Națională a Valorilor Mobiliare reprezentată
de consilierul juridic O. S., lipsind recurenta reclamantă S.V.M. „E. I. 89” SA
Constanța.
Procedura completă.
Reprezentanta Comisia
Națională a Valorilor Mobiliare a solicitat respingerea recursului și
menținerea dispozițiilor sentinței atacate, întrucât recurenta reclamantă nu a
făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.9 din Legea nr.29/1990.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la
12 septembrie 2001, reclamanta S.V.M. „E. I. 89” SA Constanța a solicitat în
temeiul dispozițiilor art.9 din Legea nr.29/1990, suspendarea executării
Ordinului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr.2 din 4 mai 2001 pentru
aprobarea Regulamentului nr.1/2001 pentru modificarea și completarea
Regulamentului nr.3/1998 privind autorizarea și exercitarea intermedierii de
valori mobiliare și a Ordinului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr.4
din 28 iunie 2001 pentru aprobarea Regulamentului nr.2/2001 de modificare a
Regulamentului nr.1/2001, până la soluționarea acțiunii în anularea acestor
acte administrative.
În motivarea cererii sale,
reclamanta a arătat că prin aplicarea ordinelor menționate, deși se află în
suspendarea temporară a activității, este obligată să-și majoreze capitalul
social la 4 miliarde lei, ceea ce inevitabil i-ar crea o pagubă majoră.
Prin sentința civilă
nr.1231 din 26 septembrie 2001, Curtea de Apel București a respins cererea
reținând că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor impuse de
art.9 din Legea nr.29/1990.
Împotriva acestei sentințe
a declarat recurs S.V.M. „E. I. 89” SA Constanța care a susținut că
împrejurarea majorării capitalului social la 4 miliarde lei, o prejudiciază,
deoarece neîndeplinirea acestei obligații ar avea drept consecință retragerea
autorizației de funcționare și implicit pierderea tuturor investițiilor
făcute.
Recursul nu este fondat.
În temeiul prerogativelor
conferite de dispozițiile art.117 din Legea nr.52/1994, Comisia Națională a
Valorilor Mobiliare a emis Ordinul nr.2 din 4 mai 2001 pentru aprobarea
Regulamentului nr.1/2001 pentru completarea și modificarea Regulamentului
nr.3/1998 privind autorizarea și exercitarea intermedierii de valori mobiliare,
precum și Ordinul nr.4 din 28 iunie 2001 pentru aprobarea Regulamentului
nr.2/2001 de modificare a Regulamentului nr.1/2001, acte administrative de
autoritate prin care s-a ridicat pragul minim al capitalului social la 4
miliarde lei chiar și pentru societățile de valori mobiliare aflate în
suspendarea temporară de activitate.
Apreciind drept vătămătoare
aceste ordine, reclamanta a solicitat anularea acestora, acțiune respinsă în
primă fază de Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ.
Totodată, în temeiul
dispozițiilor art.9 din Legea nr.29/1990 a solicitat și suspendarea executării
invocând imposibilitatea majorării capitalului social și pe cale de consecință
producerea pagubei iminente constând în retragerea autorizației de funcționare
și pierderea investițiilor făcute.
În conformitate cu
prevederile art.9 din Legea nr.29/1990, numai în cazuri bine justificate care
să creeze de la prima vedere o îndoială puternică asupra legalității actului
administrativ contestat, precum și pentru prevenirea producerii unei pagube
ireparabile se poate dispune suspendarea actului administrativ vătămător.
Astfel fiind, și cum
motivele invocate de reclamantă nu sunt de natură să facă dovada prejudiciului
creat fie chiar și estimativ, în mod legal și temeinic Curtea de Apel București
a respins cererea de suspendare a executării Ordinului Comisiei Naționale a
Valorilor Mobiliare nr.2 și 4/2001.
Aceasta cu atât mai
mult cu cât prin actele administrative contestate, pentru a atinge nivelul de
capital social minim subscris și integral vărsat, societăților de valori
mobiliare li s-a pus la dispoziție un interval de 12 luni de la intrarea în
vigoare a Regulamentului nr.1/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat
de S.V.M. „E. I. 89” SA Constanța împotriva sentinței civile nr.1231 din 26
septembrie 2001 a Curții de Apel București, Secția de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 26 martie 2003.