ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1207/2003

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 22 iunie 2001, reclamanta S.C. O.U. S.A. Podari a chemat în judecată pe pârâta B.A. (în prezent R.B. S.A.), sucursala Dolj, solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 16.628.157.604 lei, în cuantum actualizat, reprezentând dobânzi încasate de bancă fără a fi datorate, a sumei de 2.577.053.033 lei reprezentând penalități nedatorate cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu banca pârâtă un contract pentru o linie de credit în valoare de 150 miliarde lei ale cărui clauze au fost parțial modificate prin două acte adiționale, menținându-se însă clauzele referitoare la dobândă, dobândă majorată ca și cele referitoare la garanțiile constituite asupra mai multor bunuri imobile și mobile.

Totodată, a susținut că până la data introducerii acțiunii, a restituit integral toate sumele pretinse succesiv de pârâtă și de A.V.A.B. dar consideră că sunt nedatorate atât dobânda cuvenită pentru care există un excedent actualizat cu rata inflației în sumă de 16.628.157.604 lei, cât și pentru dobânda penalizatoare la care excedentul actualizat însumează 2.577.053.033 lei. În drept, reclamanta și-a motivat acțiunea pe dispozițiile art. 1 lit. a) și art. 1 alin. (2) C. com., precum și pe dispozițiile art. 992, art. 1066 și art. 1069 coroborat cu art. 964 C. civ., ca și pe dispozițiile art. 274 C. proc. civ. La cererea sucursalei Dolj a B.A. (în prezent R.B. S.A.) a fost introdusă în cauză, în calitate de chemată în garanție, S.C.

R.B. S.A. București, iar la cererea reclamantei și A.V.A.B. București. Prin sentința nr. 56 din 14 noiembrie 2002, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a admis în parte acțiunea precizată formulată de S.C. O.U. S.A. Podari, iar pârâta B.A.R. S.A., sucursala Dolj, a fost obligată să-i restituie suma de 19.205.210.637 lei reprezentând dobândă curentă și penalizatoare, injust încasată, actualizată până la 31 martie 2001, urmând a fi actualizată până la data plății și să-i plătească 236.697.106 lei cheltuieli de judecată. Totodată, a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva S.C. R.B. S.A. București și s-a luat act de faptul că reclamanta a renunțat la drept față de pârâta A.V.A.B.

București. De asemenea, au fost respinse excepțiile privind competența teritorială și cea privind lipsa calității procesuale invocate de pârâtă și de chemata în garanție. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâta S.C. B.A.R. S.A., sucursala Dolj, precum și chemata în garanție S.C. R.B. S.A. București. Astfel, prin motivele de recurs, pârâta S.C. B.A.R.

S.A., sucursala Dolj, a criticat sentința curții de apel sub următoarele aspecte: - în mod greșit instanța de fond a reținut că nu sunt valabil încheiate contractul de credit și actele adiționale, acestea fiind semnate de reclamantă fără obiecțiuni și nefiind anulate; - dobânda acordată de instanță nu are la bază criterii contractuale, ci are în vedere dobânzile practicate de alte bănci comerciale; - soluția instanței se întemeiază pe concluziile unei expertize care nu a ignorat normele bancare, ci circularele emise de Centrala B.A.R.; - în mod eronat instanța de fond a reținut că debitoarea nu cunoștea procentele de dobândă, acest lucru fiind redat în extrasele zilnice de cont și fiind adus la cunoștința reclamantei cu prilejul reeșalonării creditului; - soluția curții de apel este nelegală atât sub aspectul soluționării cererii de chemare în garanție, cât și sub aspectul renunțării reclamantei la drept față de A.V.A.B.; - în final, recurenta – pârâtă a susținut că acțiunea este inadmisibilă față de împrejurarea că, potrivit Legii nr. 58/1998, contractul de credit constituie titlu executor și a solicitat suspendarea executării sentinței până la soluționarea recursului.

S.C. B.A.R. S.A. București a criticat sentința de fond sub următoarele aspecte esențiale: - sentința curții de apel este nulă absolut, fiind dată în camera de consiliu; - sentința de fond este nelegală, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 257 alin. (1) C. proc. civ. deoarece, în situația când s-a luat act de renunțarea la drept, acțiunea trebuia respinsă pe fond; - instanța nu a motivat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a S.C. B.A.R., administrația centrală și sucursala Dolj. - instanța de fond a respins în mod nejustificat excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel Craiova; - sentința de fond este nelegală deoarece conține motive străine de cererea de chemare în judecată și de motivarea ei, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, fără ca instanța să se pronunțe asupra tuturor mijloacelor de apărare esențiale în cauză.

La data de 25 februarie 2003, între S.C. R.B. S.A. București, S.C. O.U. S.A. Podari și S.C. T.I. S.A. Craiova, în calitate de acționar majoritar al societății reclamante, a intervenit o tranzacție prin care societatea comercială reclamantă s-a obligat să restituie băncii creditoare suma de 26.697.518.459 lei încasată prin executarea silită și să renunțe în mod ferm și irevocabil de a solicita executarea băncii pentru această sumă ca și pentru sumele derivând din raporturile comerciale avute cu S.C. B.A.R. S.A. În același sens, reclamanta - intimată a renunțat la dreptul dobândit prin sentința civilă nr. 56 din 14 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, atacată prin recursurile care formează obiectul acestui dosar.

Corelativ, banca s-a obligat să retragă acțiunile, plângerile, contestațiile și orice alte cereri purtând asupra oricăror acte și fapte derivând din aceleași raporturi comerciale pe care societatea le-a încheiat cu fosta S.C. B.A. S.A. Ca atare, Curtea va lua act de tranzacția intervenită și, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (3) combinat cu art. 247 C. proc. civ., va fi admis recursul declarat de pârâta S.C. R.B. S.A., sucursala Dolj și va fi modificată sentința nr. 56 din 14 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, în sensul că va fi respinsă acțiunea formulată de reclamanta S.C. O.U. S.A. Podari. Totodată, vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Cât privește recursul chematei în garanție S.C. B.A.R. S.A. București, se reține că, în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (astfel cum au fost actualizate prin H.G. nr. 752/1999) acțiunile și cererile evaluate în bani se taxează în funcție de valoare, iar potrivit O.G. nr. 32/1995, cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează cu 50.000 lei timbru judiciar dacă valoarea litigiului depășește 100 milioane lei. De asemenea, conform art. 11 alin. (1) din legea citată, cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac se taxează cu 50% din taxa de la fond, situație în care recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita 108.348.553 lei taxă judiciară de timbru și 50.000 lei timbru judiciar.

Până la termenul de judecată nu s-au achitat aceste taxe, motiv pentru care recursul va fi anulat, ca netimbrat, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de pârâta S.C. R.B. S.A., sucursala Dolj. Modifică sentința civilă nr. 56 din 14 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. O.U. S.A. Podari. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de chemata în garanție S.C. B.A.R. S.A. București, împotriva aceleiași sentințe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 februarie 2003.