ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1660/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1660/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 206 din 19
august 2002, pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 2871/2002, a fost
respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul
T.H.G., aflat în stare de arest în executarea unei pedepse de 16 ani
închisoare.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de fond a reținut că petentul condamnat a solicitat întreruperea
executării pedepsei, cu motivarea că nu are cine face demersurile necesare
pentru restituirea unei case confiscate abuziv în anul 1987, ca urmare a
plecării definitive în Germania a mamei sale, fostă proprietară a acelui
imobil.
Din ancheta socială întocmită de
Primăria municipiului Codlea a rezultat că imobilul la care se referă
condamnatul, a trecut în proprietatea statului, însă din cererea acestuia mai
rezultă că mama sa a deschis acțiune la Judecătoria Brașov, în vederea
restituirii imobilului.
Așa încât, instanța de fond a
apreciat că nu se impune întreruperea executării pedepsei pe timp de trei luni,
condamnatul având posibilitatea să angajeze avocat sau să mandateze o altă
persoană care să-i apere interesele în justiție.
Împotriva acestei sentințe, în
termen legal, a declarat apel condamnatul, solicitând desființarea hotărârii
atacate și întreruperea executării pedepsei.
În motivarea apelului, condamnatul a
reiterat situația imobilului preluat abuziv în 1987 de către statul român, ca
urmare a plecării mamei sale în Germania.
Prin decizia penală nr. 284 din 8
octombrie 2002, Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondat, apelul
declarat de condamnat, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția
pronunțată de instanța de fond.
Împotriva deciziei a declarat recurs
condamnatul T.H.G., reiterând motivele invocate la celelalte instanțe,
respectiv necesitatea rezolvării situației juridice a imobilului fostă
proprietate a mamei sale.
Curtea, verificând actele dosarului
cauzei, constată că recursul este nefondat, întrucât față de ancheta socială
întocmită de Primăria municipiului Codlea și față de prevederile art. 453 lit.
e) raportat la art. 455 C. proc. pen. și, din care rezultă că executarea
pedepsei închisorii poate fi întreruptă când, din cauza unor împrejurări
speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru
condamnat, familie sau unitatea la care lucrează, rezultă că cele invocate de
condamnat nu constituie împrejurări speciale în sensul prevederilor art. 453 lit.
c) C. proc. pen.
Așa încât, nefiind întrunite
cerințele art. 453 lit. c) C. proc. pen., urmează să fie respins recursul
declarat de condamnat, ca nefondat, conform dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art. 192 C.
proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul T.H.G. împotriva deciziei penale nr. 284 din 8
octombrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia.
Obligă recurentul la 650.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 1
aprilie 2003.