ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7959/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7959/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamantul C.H. a solicitat
anularea hotărârii nr. 13304 din 10 martie 2004, emisă de Casa de Pensii a
județului Cluj, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor
prevăzute de O.G. nr. 105/1999. aprobată prin Legea nr. 189/2000, fiind
persoană care s-a născut în timpul refugiului părinților săi.
Prin sentința civilă nr. 600 din 4
mai 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,
a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta, să
recunoască reclamantului, statutul de refugiat și să-i acorde drepturile
prevăzute de Legea nr. 189/2000, motivând că este obligatorie asimilarea celui
născut din părinți refugiați, cu statutul familiei sale.
Împotriva acestei soluții a declarat
recurs, în termen, pârâta, susținând că reclamantul nu are calitatea de
refugiat, nefiind printre persoanele prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000
și ale H.G. nr. 127/2002.
S-a precizat că în sentință sunt
invocate dispozițiile art. 100 C. fam. și art. 14 alin. (1) și (8) din Decretul
nr. 31/1954, acte normative care nu au legătură cu acțiunea.
Examinând cauza, în funcție de
motivele de recurs formulate și normele legale incidente, se constată că
sentința este legală și temeinică.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit.
c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie română care
în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții
din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2002 au fost
asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere
persecuția din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de
cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în
perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut aceleași consecințe, materiale și
morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor lor,
indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului.
Cum reclamantul s-a născut la data
de 17 iunie 1944, în localitatea Rau, județul Buzău, localitate în care se
refugiaseră părinții săi, curtea de apel a apreciat în mod corect că sunt aplicabile
dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Cât privește susținerea privind
invocarea în considerentele sentinței, a dispozițiilor art. 100 C. fam. și ale art.
14 alin. (1) și (8) din Decretul nr. 31/1954, aceasta nu se confirmă, instanța
de fond neîntemeindu-și soluția, pe dispozițiile actelor normative respective.
În consecință, față de cele ce
preced, se constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 600 din 4 mai 2004 a
Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 2 noiembrie 2004.