ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7959/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul C.H. a solicitat anularea hotărârii nr. 13304 din 10 martie 2004, emisă de Casa de Pensii a județului Cluj, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999. aprobată prin Legea nr. 189/2000, fiind persoană care s-a născut în timpul refugiului părinților săi. Prin sentința civilă nr. 600 din 4 mai 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta, să recunoască reclamantului, statutul de refugiat și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, motivând că este obligatorie asimilarea celui născut din părinți refugiați, cu statutul familiei sale.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs, în termen, pârâta, susținând că reclamantul nu are calitatea de refugiat, nefiind printre persoanele prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000 și ale H.G. nr. 127/2002. S-a precizat că în sentință sunt invocate dispozițiile art. 100 C. fam. și art. 14 alin. (1) și (8) din Decretul nr. 31/1954, acte normative care nu au legătură cu acțiunea. Examinând cauza, în funcție de motivele de recurs formulate și normele legale incidente, se constată că sentința este legală și temeinică. Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie română care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin H.G. nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate. Textele legale au avut în vedere persecuția din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut aceleași consecințe, materiale și morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului. Cum reclamantul s-a născut la data de 17 iunie 1944, în localitatea Rau, județul Buzău, localitate în care se refugiaseră părinții săi, curtea de apel a apreciat în mod corect că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000.

Cât privește susținerea privind invocarea în considerentele sentinței, a dispozițiilor art. 100 C. fam. și ale art. 14 alin. (1) și (8) din Decretul nr. 31/1954, aceasta nu se confirmă, instanța de fond neîntemeindu-și soluția, pe dispozițiile actelor normative respective. În consecință, față de cele ce preced, se constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 600 din 4 mai 2004 a Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2004.