ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7716/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 27

martie 2003, la Curtea de Apel Iași, reclamanta M.A. a solicitat în

contradictoriu cu Autoritatea Națională de Control - Autoritatea Națională a

Vămilor, fostă Direcția Generală a Vămilor, anularea deciziei nr. 158 din 30

ianuarie 2003, emisă de pârâtă și aplicarea O.U.G. nr. 192

/

2002 privind reglementarea

drepturilor de natură salarială a funcționarilor publici, în sensul majorării

salariului de bază, cu 20%, conform Anexei nr. III, Tabel 3 din ordonanță, cu

începere de la 1 ianuarie 2003.

În motivare, reclamanta a susținut

că prin decizia atacată i s-a stabilit salariul, în mod greșit, fără aplicarea

procentului de 20%, fiind astfel prejudiciată, cu diferențele de sumă, până la

salariul cuvenit.

A mai susținut reclamanta, că, deși

a parcurs procedura prevăzută de art. 26 din O.U.G. nr. 192/2002, primind un

răspuns pozitiv, în sensul că salarizarea se face după Anexa B a ordonanței (M.

Of. nr. 949/24.12.2002), însă, în realitate, această mărire nu i s-a aplicat.

Prin sentința nr. 189/CA din 24

noiembrie 2003, instanța sesizată, a admis acțiunea, a dispus anularea deciziei

contestate și constatând că, în cauză, sunt incidente dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002,

în sensul majorării salariului de bază, cu 20% (Anexa nr. III B), a obligat

pârâta, să plătească reclamantei, suma aferentă perioadei 1 ianuarie 2003 – 27

mai 2003.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a avut în vedere concluziile expertizei contabile efectuate în cauză,

reținând că în cuprinsul ordonanței (Anexa nr. III B) s-a strecurat o eroare,

ulterior corectată, prin Legea nr. 228/2003, data intrării în vigoare a

dispoziției de majorare rămânând 1 ianuarie 2003.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu motivarea că rectificarea adusă

prin Legea nr. 228/2003, constituie o modificare și completare, cu consecințele

ce decurg din aceasta și anume, că majorarea trebuie aplicată cu începere de la

27 mai 2003 – data publicării Legii nr. 228/2003, în Monitorul Oficial.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 192/2002

privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici (M. Of. nr.

949/24.12.2002), salariile de bază ale personalului vamal sunt mai mari cu 20%,

față de salariile prevăzute la pct. 1, 3, 4, 7 și 9 la cap. A din prezenta

anexă.

Această prevedere este eronată,

întrucât personalul vamal din cadrul Direcțiilor regionale vamale și din Birourile

vamale este salarizat conform cap. B din Anexa nr. III. Eroarea a fost

îndreptată prin Legea nr. 228/2003, însă această îndreptare nu este de natură a

proroga momentul aplicării O.U.G. nr. 192/2002, la 27 mai 2003 – data intrării

în vigoare a legii, în loc de 1 ianuarie 2003.

În concluzie, soluția instanței, de

admitere a acțiunii, de anulare a deciziei, cu constatarea că în cauză sunt

aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002, cu consecința obligării pârâtei,

la plata sumelor aferente perioadei 1 ianuarie 2003 – 27 mai 2003, este legală,

astfel că recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței civile nr. 189/CA din 24

noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Iași, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 octombrie 2004.