Decizia nr. 7720/2004 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată cu nr. 1471 din 27 martie 2003, la Curtea de Apel Iași, reclamantul B.M. a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor (fostă Direcția Generală a Vămilor), anularea deciziei nr. 158 din 30 ianuarie 2003, emisă de pârâtă și aplicarea O.U.G. nr. 192/2002, privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, în sensul majorării salariului de bază, cu 20%, conform Anexei nr. III, Tabel 3 din ordonanță, cu începere de la 1 ianuarie 2003. În motivare, reclamantul a susținut că, prin decizia atacată i s-a stabilit salariul, în mod greșit, fără aplicarea procentului de 20%, fiind astfel, prejudiciat cu diferențele de sumă, până la salariul cuvenit.

A mai susținut reclamantul, că a parcurs procedura prevăzută de art. 26 din O.U.G. nr. 192/2002, primind un răspuns pozitiv, în sensul că salarizarea se face după Anexa B a ordonanței (M. Of. nr. 949/24.12.2002), însă, în realitate, această mărire nu i s-a aplicat. Prin sentința nr. 178/CA din 24 noiembrie 2003, instanța sesizată, a admis acțiunea, a dispus anularea deciziei contestate și constatând că în cauză, sunt incidente dispozițiile O.U.G.

nr. 192/2002, în sensul măririi salariului de bază, cu 20% (Anexa nr. III B), a obligat pârâta, să plătească reclamantului, suma aferentă perioadei 1 ianuarie 2003 – 27 mai 2003. Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, reținând că în cuprinsul ordonanței (Anexa III B) s-a strecurat o greșeală, ulterior corectată prin Legea nr. 228/2003, data intrării în vigoare a dispoziției de majorare rămânând 1 ianuarie 2003. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu motivarea că rectificarea adusă prin Legea nr. 228/2003, constituie o modificare și completare, cu consecințele ce decurg din aceasta și anume, că majorarea trebuie aplicată cu începere de la 27 mai 2003 – data publicării Legii nr. 228/2003.

Recurs este nefondat. Potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici (M. Of. nr. 949/24.12.2002), salariile de bază ale personalului vamal sunt mai mari cu 20%, față de salariile prevăzute la pct. 1, 3, 4, 7 și 9 la cap. A din prezenta anexă. Această prevedere este eronată, întrucât personalul vamal din cadrul Direcțiilor regionale vamale și din Birourile vamale este salarizat conform cap. B din Anexa III. Eroarea a fost îndreptată prin Legea nr. 228/2003, însă această îndreptare nu este de natură a proroga momentul aplicării Ordonanței nr. 192/2002, la 27 mai 2003 – data intrării în vigoare a legii, în loc de 1 ianuarie 2003, astfel cum în mod judicios a reținut prima instanță.

Așa fiind, față de cele ce preced, recursul se vădește nefondat, urmând a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței civile nr. 178 din 24 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Iași, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2004.