ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2049/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 11

ianuarie 2002 și precizată ulterior, la 10 septembrie 2002, reclamantul A.I. a

chemat în judecată SC M.C. SA, solicitând să se constate nulitatea absolută a

actelor juridice de înstrăinare a terenurilor în suprafață de 2700 mp, înscrise

în C.F. nr. 1035 Câmpeni și în suprafață de 5104 mp nr. top 566/3 și 567, C.F. nr. 94 Câmpeni; obligarea pârâtei de a-i lăsa libera posesie a acestora; să se constate

nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate

seria M.03 nr. 2237 din 29 august 1985, emis de Ministerul Industriilor, în

favoarea SC M.C. SA, precum și nulitatea absolută parțială a contractelor de

vânzare-cumpărare a pachetului de acțiuni încheiat de F.P.S., cu SC M.C. SA.

În motivarea cererii sale, reclamantul

a susținut că este unicul moștenitor al terenurilor în discuție și care au fost

preluate abuziv de stat.

Prin sentința civilă nr. 108 din 9

aprilie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a respins acțiunea, reținând că față de

data emiterii certificatului de atestare și de momentul la care reclamantul a

luat cunoștință de existența acestuia, acțiunea este tardiv formulată, cu

depășirea termenului de un an, prevăzut de art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul A.I., care a susținut că instanța i-a modificat

temeiul acțiunii, respectiv art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, încălcând

astfel, principiul disponibilității.

În opinia sa, faptul că a solicitat

și anularea certificatului de atestare M.03 nr. 52237/1995, nu putea duce la

modificarea temeiului de drept al cererii sale.

Pronunțându-se numai în legătură cu

acest aspect, instanța a omis să cerceteze și celelalte capete de cerere.

Recursul este fondat.

Deși prin acțiunea precizată,

reclamantul a învestit instanța, cu mai multe capete de cerere, prin hotărârea

pronunțată, Curtea de Apel Alba Iulia s-a preocupat numai de rezolvarea celui

referitor la anularea certificatului de atestare M.03 nr. 52237/1995, omițând a

se pronunța și asupra celorlalte cereri.

Soluția astfel pronunțată, este

vădit nelegală și netemeinică și în raport cu dispozițiile art. 304 pct. C.

proc. civ., urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.I.

împotriva sentinței civile nr. 108 din 9 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba

Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 mai 2004.