ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1063/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1063/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursurilor de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul Giurgiu, prin sentința
penală nr. 177 din 2 iunie 2003, a condamnat inculpații:
B.C.D. la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și
art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.;
B.I. la 3 ani și 6 luni, pentru
săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) și
art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea
condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința
penală nr. 41 din 2 aprilie 2001 a Tribunalului Giurgiu și a dispus executarea
acestei pedepse alături de pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare;
C.S. la 3 ani și 2 luni
închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b)
și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.
254 alin. (1) C. pen. și la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin.
(1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.
b) și art. 35 alin. (1) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea
mai grea de 3 ani și 2 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c), pe timp de 3 ani.
A dedus din pedepsele aplicate
inculpaților arestul preventiv executat de la 17 martie 2003, la zi, iar pentru
inculpatul B.I. și arestul preventiv executat de la 9 iunie 1997, la 1 iulie
1997 din pedeapsa a cărei executare a fost suspendată condiționat.
A luat act că partea vătămată SC C.
SA Alexandria, nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, a
reținut că în noaptea de 16 martie 2003, inculpatul C.S. gardian public ce
asigura paza Silozului Băneasa Județul Giurgiu, le-a permis inculpaților B.C.D.
și B.I., să pătrundă în incinta silozului pentru a sustrage cereale, acceptând
promisiunea acestora de a-l recompensa, dacă îi lasă să fure.
Inculpatul C.S. a declarat că a
înțeles prin aceasta că va primi și el o parte din cerealele sustrase.
Pentru a intra în incinta Silozului
Băneasa, inculpatul B.C.D. a deschis lacătul de la bariera de acces, apoi toți
trei s-au deplasat până la locul unde un grilaj asigurat cu lacăt bara
pătrunderea în depozit și au scos grilajul.
Inculpatul C.S. a revenit în curtea
silozului, a aprins lumina și a început să patruleze; timp în care inculpații
au încărcat mai mulți saci cu grâu, pe care i-au cărat la ușă. După circa două
ore inculpații i-au cerut lui C.S. să deschidă ușa, să stingă luminile, apoi au
adus autoturismele în apropierea ușii și au început să încarce sacii în mașina
inculpatului B.C.D. În timp ce făceau această operațiune, au fost surprinși de
o patrulă de poliție, care a constatat că inculpații reușiseră să sustragă
4.000 kg. grâu, în valoare de 19.040.000 lei.
Împotriva sentinței au declarat apel
inculpații.
Inculpații B.C.D. și B.I. au
criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că instanța a
dat o încadrare greșită faptei săvârșite rămasă în faza tentativei și că
pedepsele sunt prea aspre.
Inculpatul C.S. a solicitat să fie
achitat pentru infracțiunea de luare de mită, deoarece nu există probe, care
să-i dovedească vinovăția.
În subsidiar a solicitat
reindividualizarea pedepselor, prin reținerea de circumstanțe atenuante.
Secția I penală, de la Curtea de
Apel București a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați.
Nemulțumiți și de această hotărâre,
inculpații C.S. și B.I. prin cererile trimise din penitenciar, în termen legal
au atacat-o cu recurs. Au criticat decizia și sentința sub aspectul greșitei
individualizări a pedepsei, caz de casare prevăzut de art. 385
9
pct.
14 C. proc. pen. și au cerut reducerea pedepselor.
Recursurile sunt nefondate.
La individualizarea pedepselor s-au
avut în vedere criteriile, prevăzute de art. 72 C. pen., iar pedepsele sunt
just individualizate și în măsură să realizeze scopul, prevăzut în art. 52 C.
pen.
Săvârșirea infracțiunii de furt pe
timp de noapte de două persoane, care prin înțelegerea cu paznicul, căruia i-au
promis avantaje, prezintă un pericol social crescut. Pedepsele situate la
minimul special prevăzut de textele încriminatoare, în condițiile în care
inculpatul B.I. este recidivist, iar inculpatul C.S., gardian public, tocmai
persoana care trebuia să asigure paza cerealelor depozitate în siloz, nu pot fi
considerate aspre.
Așa fiind urmează ca în temeiul art.
385
15
pct. 1 lit. b), recursurile să fie respinse ca nefondate.
În baza art. 385
17
alin.
(4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedepsele
aplicate arestul preventiv executat până la data deciziei.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondate, recursurile declarate
de inculpații B.I. și C.S., împotriva deciziei penale nr. 658 din 3 noiembrie
2003 a Curții de Apel București, secția I penală.
Deduce din pedepse durata arestării
preventive, astfel:
- pentru inculpatul B.I., perioada
executată din pedeapsa anterioară, de la 9 iunie 1997, până la 1 iulie 1997 și
arestarea preventivă de la 17 martie 2003, până la 24 februarie 2004, iar
pentru inculpatul C.S., de la 17 martie 2003, până la 24 februarie 2004.
Obligă pe inculpatul B.I. la 1.200.000
lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul C.S. la 1.600.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24
februarie 2004.