ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7886/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 octombrie 2003, la Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta C.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, anularea hotărârii nr. 125 din 16 aprilie 2002, emisă de pârâtă și obligarea acesteia, să-i recunoască statutul de beneficiară a Legii nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că părinții ei, în urma ocupării Ardealului de Nord, de către regimul hortyst, au fost obligați să se refugieze în București, locul ei de naștere. Prin sentința civilă nr. 468 din 3 noiembrie 2003, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 125 din 16 aprilie 2002 și a obligat pârâta, să-i recunoască reclamantei, drepturile ce decurg din Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, cu motivarea că hotărârea emisă de ea, se conformează Precizărilor nr. 1026/2002 ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care prevăd expres la pct. 1.5, că nu beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, copiii născuți în perioada de strămutare a părinților. De asemeni, s-a mai arătat că nici Legea nr. 189/2000, cu completările și modificările ulterioare, nu face vorbire de drepturile copiilor născuți în timpul refugiului părinților lor. Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente. Instanța de fond a apreciat judicios, ca fiind îndeplinite în cauză, prevederile Legii nr. 189/2000, pentru că la data nașterii sale, intimata-reclamantă C.M.

a avut, asemeni părinților săi, statutul de persoană refugiată din motive etnice. Astfel, instanța de fond a reținut că strămutarea din motive etnice a afectat stabilitatea domiciliului întregii familii, pe perioada cât a durat, aceștia nemaibeneficiind de bunurile lor și de o locuință statornică. Curtea va respinge apărarea recurentei-pârâte, privind Precizările nr. 1026 din 29 martie 2002 ale Casei Naționale de Pensii, deoarece acest act administrativ, prin natura lui juridică, nu poate avea drept consecință, modificarea sau completarea legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 468 din 3 noiembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2004.