- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 30 aprilie 2004
Decizia nr. 1692/2004 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 92/2002 a Tribunalului București
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 6 decembrie 2001, contestatoarea S.N. a solicitat anularea deciziei de pensie nr. 0/183428 din 16 august 2001 și obligarea intimatei Casa de Pensii a municipiului București, la recalcularea pensiei, emiterea unei noi decizii și acordarea diferențelor drepturilor cuvenite. Prin sentința civilă nr. 92 din 23 ianuarie 2002, Tribunalul București, secția a III-a civilă, și-a declinat competența, în favoarea Curții de Apel București. La rândul ei, această instanță și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București și, constatându-se conflict negativ de competență, dosarul a fost înaintat Curții Supreme de Justiție.
Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 1744 din 14 mai 2002, a stabilit competența de soluționare a litigiului, în favoarea Tribunalului București. Prin încheierea de ședință din 9 octombrie 2002, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a scos cauza de pe rol și a trimis-o secției a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă. Soluționând cauza, această instanță, prin sentința civilă nr. 3196 din 9 septembrie 2003, a admis contestația formulată de S.N., a anulat decizia de pensie nr. 0/183428 din 16 august 2001 și a obligat intimata să emită o nouă decizie, prin care să stabilească o pensie în cuantum de 3.116.474 lei, la data de 30 martie 2001, drepturi de pensie care să fie corelate la zi, în raport cu indexările ulterioare stabilite potrivit legii.
A obligat intimata să plătească contestatoarei, diferențele ce vor rezulta în urma emiterii noii decizii, începând cu data de 30 martie 2001, la zi, reprezentând drepturi de pensie restante. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că omologând raportul de expertiză, drepturile de pensie calculate potrivit H.G. nr. 565/1996, sunt cele care rezultă din buletinul de calcul anexat raportului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârât Casa de Pensii a municipiului București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea acesteia, ținând cont de dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304 1 C. proc. civ. Curtea, verificându-și din oficiu competența, constată următoarele: Obiectul judecății, astfel cum rezultă din petitul acțiunii și din hotărârea atacată, îl constituie stabilirea dreptului de pensie.
În materie de pensii, recursul declarat împotriva hotărârii judecătorești care a soluționat fondul, se judecă, potrivit art. 157 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, de curțile de apel. Așa fiind, în cauză competența de soluționare a recursului declarat de Casa de Pensii a municipiului București, aparține Curții de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Trimite recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 3196 din 9 septembrie 2003, a Tribunalului București, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel București. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 aprilie 2004.