ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1594/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 4 martie 2003,

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis cererea Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel București și a dispus prelungirea cu 30 zile a duratei

arestării preventive pentru inculpata M.C. și M.G.

În esență, s-au reținut următoarele:

Inculpata M.C. a fost trimisă în

țară cu ajutorul Consulatului român din Budapesta.

Prin cercetările efectuate s-a

stabilit că aceasta, care avea interdicție de ieșire din țară, ieșise fraudulos

din România la 27 decembrie 2002, prin punctul de frontieră Valea lui Mihai,

folosind un pașaport falsificat, care fusese eliberat pe numele lui N.L., prin

înlocuirea fotografiei cu fotografia inculpatei M.C.

Prelungirea arestării a fost

motivată prin complexitatea deosebită a cauzei în care, pentru aflarea

adevărului este necesară identificarea persoanelor care au folosit pașapoartele

falsificate, audierea acestora, obținerea și depunerea la dosar a unor

înscrisuri solicitate poliției spaniole privind 2 cetățeni români descoperiți

în Spania cu documente falsificate, prinderea învinuitului D.V. și audierea

acestora, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea

rechizitoriului.

Prin recursul declarat, inculpatul

M.G. a susținut că hotărârea Curții de Apel de prelungire a arestării

preventive este greșită, deoarece cercetările se pot efectua, în continuare, în

stare de libertate.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului

rezultă că, într-adevăr, temeiurile care au impus luarea măsurii arestării

preventive se mențin și în continuare.

Probele care se impun a fi obținute

și efectuate în continuare, impun pentru a exista garanția descoperirii

adevărului continuarea urmăririi penale cu menținerea inculpatului în stare de

arest preventiv, așa cum a argumentat instanța prin încheierea atacată.

Așa fiind, se va respinge recursul

și se va menține încheierea cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul M.G. împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, la data de 4 martie 2003, ca nefondat.

Obligă pe recurent să plătească

statului 800.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 martie 2003.