ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2152/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea nr. 6 din 24 aprilie

2003, Curtea de Apel Suceava, secția penală, în dosarul nr. 2453/2003 a admis

plângerea formulată de inculpatul B.M. și a dispus revocarea măsurii arestării

preventive a acestuia dispusă prin Ordonanța nr. 33/P/2003 din 16 aprilie 2003

a P.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de

corupție, și a dispus revocarea măsurii arestării preventive și punerea în

libertate a inculpatului de sub puterea Mandatului de arestare preventivă nr.

33/P/2003 din 16 aprilie 2003 emis de același parchet.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recursul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava care a susținut

că hotărârea atacată este lovită de nulitate, întrucât au fost încălcate

dispozițiile legale referitoare la compunerea instanței, cererea de prelungire

a arestării preventive a inculpaților fiind soluționată de un complet format

dintr-un judecător, contrar dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000

modificată prin Legea nr. 161/2003.

De asemenea, s-a mai susținut că

prelungirea arestării preventive a inculpaților era necesară și că în mod

nejustificat, a fost respinsă cererea formulată de procuror.

S-a solicitat admiterea recursului,

casarea încheierii atacate și rejudecarea cauzei.

Recursul este întemeiat așa cum se

va arăta în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art.

29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 astfel cum au fost modificate prin Legea nr.

161/2003 (M. Of. nr. 279/21.04.2003) „la judecătorii, tribunale și curțile de

apel completele specializate în vederea judecării în primă instanța a infracțiunilor

de corupție sunt formate din doi judecători”.

Potrivit art. 197 alin. (2) și (3)

C. proc. pen., dispozițiile relative la compunerea instanței sunt prevăzute sub

sancțiunea nulității, care nu poate fi înlăturată în nici un mod, se poate

invoca în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu.

În sfârșit, conform art. 385

9

alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul când

instanța nu a fost compusă conform legii.

Or, din examinarea încheierii atacate

se constată că instanța a fost formată dintr-un singur judecător deși norma de

procedură instituită prin modificarea art. 29 din Legea nr. 78/2000, conform

Legii nr. 161/2003 în vigoare de la 21 aprilie 2003 referitoare la compunerea

completului de judecată impunea ca acest complet să fie format din 2

judecători.

Așa fiind, încheierea pronunțată la

7 mai 2003 după intrarea în vigoare la 21 aprilie 2003 a Legii nr. 161/2003

este lovită de nulitate.

În consecință, constatând întemeiată

critica formulată, urmează a admite recursul parchetului, a casa încheierea

atacată și a trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Suceava.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D

E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva încheierii nr. 6 din 24

aprilie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 2453/2003,

privind pe inculpatul B.M.

Casează încheierea atacată.

Trimite cauza pentru rejudecare la

Curtea de Apel Suceava.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

mai 2003.