ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7983/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanții G.L. și P.E. au

solicitat anularea deciziilor de imputare nr. 28 și nr. 29 din 1 februarie

2002, emise de Spitalul Municipal Onești, motivat de faptul că nu au nici o

culpă în crearea pagubei înregistrate în sarcina lor, susținând și faptul că

decizia de imputare a fost emisă tardiv.

Reclamanții G.G. și C.I. au fost

introduși în cauză, în calitate de contestatori, constatându-se că prejudiciul

înregistrat este comun și incumbă în sarcina tuturor contestatorilor.

Prin sentința nr. 28 din 25 aprilie 2002,

Curtea de Conturi – Colegiul jurisdicțional Bacău a admis contestațiile

reclamanților și a anulat deciziile de imputare nr. 28, nr. 29, nr. 30 și nr. 31

din 1 februarie 2002, emise de Spitalul Municipal Onești.

În motivarea acestei soluții, se

reține faptul că deciziile de imputare au fost emise cu depășirea termenului de

60 de zile prevăzut de lege, precum și de un organ care nu avea competența de a

emite deciziile contestate.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs jurisdicțional, Spitalul Municipal Onești, motivat de faptul că

instanța de fond nu a pus în discuția părților, excepțiile invocate de părți și

avute în vedere la soluționarea cauzei.

Curtea de Conturi, secția

jurisdicțională, prin decizia nr. 528 din 11 octombrie 2002, a admis recursul

jurisdicțional formulat și a dispus casarea sentinței atacate și trimiterea

cauzei, spre rejudecare, reținând faptul că instanța nu a respectat principiul

contradictorialității prevăzut de dispozițiile art. 129 pct. 2, precum și

dispozițiile art. 129 pct. 4 C. proc. civ.

Colegiul jurisdicțional Bacău, prin

sentința civilă nr. 10 din 8 mai 2003, a admis excepțiile de tardivitate, în

emiterea deciziilor și necompetența organului emitent, a admis contestațiile

introduse și a anulat deciziile de imputare nr. 28, nr. 29, nr. 30 și nr. 31

din 1 februarie 2002, emise de intimatul Spitalul Municipal Onești, reținând

faptul că deciziile de imputare contestate, au fost emise de un organ

necompetent și cu depășirea termenului de 60 de zile, prevăzut de dispozițiile

legale.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs jurisdicțional, Spitalul Municipal Onești, motivat de faptul că

termenul de 60 de zile pentru emiterea deciziilor, nu a fost depășit, pentru că

acest termen începe să curgă de la data constatării prejudiciului și stabilirii

răspunderii materiale, iar unitatea a emis deciziile de imputație, în termenul

legal, iar în ceea ce privește necompetența unității recurente, de a emite

decizii, arată faptul că răspunderea materială a fost stabilită de organul

ierarhic superior și că recurenta a dus la îndeplinire decizia acestui organ.

Curtea de Conturi, secția

jurisdicțională, prin decizia nr. 576 din 7 octombrie 2003, a admis recursul

jurisdicțional, a modificat sentința atacată, în sensul că înlătură din

dispozitivul sentinței, mențiunea admiterii excepției de tardivitate și

anulează deciziile de imputare nr. 28, nr. 29, nr. 30 și nr. 31 din 1 februarie

2002, emise de Spitalul Municipal Onești.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs, Spitalul Municipal Onești, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, motivând faptul că decizia a fost luată de autoritatea competentă,

prin Nota de constatare nr. 368/2002, care a stabilit atât întinderea prejudiciului,

cât și sfera personalului responsabil, iar reclamanta a pus în practică,

dispoziția acestei autorități.

Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de contencios administrativ și fiscal, examinând cauza, în raport cu

motivele de recurs invocate, decizia atacată și dispozițiile legale incidente

în cauză, constată nefondat, recursul declarat și urmează să-l respingă, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art.

107 alin. (1) teza finală fostul C. muncii, când plata despăgubirilor urmează a

se face de conducătorul unității sau de alte persoane încadrate în muncă, de

organul ierarhic superior, decizia de imputare se emite de către acest organ.

Textul de lege instituie o excepție

de la regula potrivit căreia obligarea la plata despăgubirilor, se face prin

decizia de imputare emisă de conducătorul unității prejudiciate.

Or, în cauza de față, răspunderea

materială pentru directorul economic P.E. și contabilul-șef G.L., trebuia

angajată de Direcția de Sănătate Publică Bacău, iar emiterea deciziilor de

imputare trebuia făcută de acest organ, inclusiv pentru ceilalți contestatori,

întrucât fapta a fost săvârșită împreună cu aceștia.

Pentru aceste considerente, recursul

declarat va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Spitalul Municipal Onești împotriva deciziei nr. 576 din 7 octombrie 2003 a

Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 noiembrie 2004.