ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3591/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

C.L., în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Mureș, a solicitat anularea hotărârii nr. 2814/2003 și

obligarea pârâtei, la emiterea unei noi hotărâri prin care să se stabilească

calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pe perioada 26 septembrie 1954 -

25 iulie 1956, în care soțul său, în prezent decedat, și-a efectuat stagiul

militar într-o unitate de muncă.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința nr. 401 din 30 septembrie 2003, a

admis acțiunea.

Considerând hotărârea nelegală,

pârâta a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în

fond, respingerea acțiunii, întrucât din nota de îndrumare și control a

Ministerului Apărării Naționale rezultă că unitatea unde soțul reclamantei, în

prezent decedat, și-a satisfăcut stagiul militar, nu aparține Direcției

Generale a Serviciului Muncii.

Recursul este nefondat.

Prin Legea nr. 309/2002, s-au

recunoscut și acordat unele drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul

militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.

Conform art. 1 și 6 din Legea nr.

309/2002, beneficiază de prevederile legii, persoana, cetățean român, care a

efectuat stagiul militar în departamentul de muncă din cadrul Direcției Generale

a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a

se face de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București, la cerere,

pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele

militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.

Livretul militar dovedește că în

perioada 26 septembrie 1954 - 25 iulie 1956, soțul reclamantei, în prezent

decedat, a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă ale serviciului

muncii, fiind „mână de lucru”, „soldat neinstruit”.

Susținerea recurentei-pârâte că reclamanta, soție

supraviețuitoare, nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 309/2002, pentru

că unitatea militară nu figurează în structura Direcției Generale a Serviciului

Muncii, nu poate fi primită.

Lista unităților, detașamentelor de muncă din

structura Direcției Generale a Serviciului Muncii este stabilită pe baza unor

evidențe aflate în Arhivele Naționale.

Ea poate fi orientativă, neexistând nici un act

măsurativ care să stabilească faptul că numai unitățile menționate în listă pot

atrage incidența Legii nr. 309/2002.

În condițiile în care soțul reclamantei a fost mână

de lucru în cadrul unității militare, soldat neinstruit, se încadrează în Legea

nr. 309/2002 și trebuie să beneficieze de drepturile acordate de acest act

normativ.

În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile,

de recompensare numai în parte, a muncii celor care au efectuat stagiul militar

în condiții identice, dar cărora, datorită unor împrejurări formale, li se

aplică un tratament diferit și discriminatoriu.

Recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în baza

art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 401 din 30 septembrie

2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 iunie 2004.