ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 22/2004

Asupra

recursului în anulare de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Judecătoria

Alexandria, prin sentința penală nr.37 din 24 ianuarie 2003, a admis cererea

formulată de Biroul executări penale și a înlocuit măsura obligării la

tratament medical aplicată făptuitorului bolnav psihic I.R. cu măsura

internării medicale până la însănătoșire, în baza art.113 alin. (2) și a

art.114 C. pen.

Hotărând

astfel, instanța a reținut, în fapt, că, prin sentința penală nr.255 din 9 mai

2002, Judecătoria Alexandria a confirmat măsura obligării la tratament medical

a făptuitorului, care însă nu s-a prezentat la tratamentul impus în cadrul spitalului

de psihiatrie decât o singură dată, la 14 mai 2002   și apoi la 7 ianuarie

2003, data sesizării instanței.

În

temeiul art.409 și a art.410 alin. (2) C. proc. pen., procurorul general a

declarat recurs în anulare împotriva sentinței penale menționate, definitivă

prin neapelare, pe care o consideră pronunțată cu încălcarea legii, deoarece

înlocuirea măsurii obligării la tratament medical cu cea a internării medicale

s-a făcut fără avizul comisiei medicale.

Examinând

hotărârea atacată în raport de cazul de recurs în anulare invocat, Înalta Curte

constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursul

fondat, urmând a fi admis.

În

acest sens, potrivit dispozițiilor cuprinse în art.162 alin. (2) C. proc. pen.,

relative la „Luarea măsurilor de siguranță”, procurorul sau instanța ia măsuri

pentru aducerea la îndeplinire a internării provizorii și, totodată, sesizează

comisia medicală competentă să avizeze internarea bolnavilor mintali și a

toxicomanilor periculoși.

Rezultă

deci, că, măsura de siguranță a internării medicale nu poate fi luată decât cu

avizul comisiei medicale, întrucât această măsură are un dublu caracter:

medical și privativ de libertate, astfel că responsabilitatea izolării

bolnavului revine atât medicului, cât și magistratului, care dispun privarea sa

de libertate, având în vedere afecțiunile psihice pe care le prezintă și care

generează o stare de pericol pentru societate.

În

cauză, constatând că făptuitorul, bolnav psihic, nu s-a prezentat la

tratamentul medical dispus printr-o sentință anterioară, fără să solicite

avizul comisiei medicale, instanța a dispus internarea medicală, încălcând

astfel cerințele dispozițiilor legale invocate, cu atât mai mult cu cât

prevederile art.113 alin. (2) au caracter facultativ, de recomandare („se

poate”) a înlocuirii măsurii de siguranță, când comisia medicală sesizată,

constată oportună înlocuirea.

Totodată,

în adresa nr. 662 din 7 august 2003, a Spitalului de psihiatrie Poroschia, se

menționează că, potrivit datelor furnizate de Comisia medicală pentru avizarea

internării bolnavilor mintali și a toxicomanilor periculoși, din acest spital,

că bolnavul I.R. urmează regulat tratamentul medical prescris și afecțiunile

acestuia, neprezentând riscul agravării lor, nu ar impune măsura de siguranță

prevăzută de art.114 C. pen.

În

consecință, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând

îndeplinite cerințele cazului de recurs în anulare invocat, în baza art.414

1

alin. (1), raportat la art.385

15

alin.(1) pct. (2) lit. d) C. proc.

pen., va admite recursul în anulare declarat de procurorul general, va casa

sentința atacată și rejudecând cauza, va respinge cererea formulată de Biroul

executări penale de pe lângă Judecătoria Alexandria pentru înlocuirea măsurii

de siguranță a obligării la tratament medical, prevăzută de art.113 C. pen., cu

măsura internării medicale, prevăzută de art.114 din același cod, în ceea ce-l

privește pe făptuitorul I.R.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în

anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție

împotriva sentinței penale nr.37 din 24

ianuarie 2003  a Judecătoriei Alexandria, privind pe inculpatul I.R.

Casează sentința atacată și

rejudecând cauza, respinge cererea formulată de Biroul executări penale de pe

lângă Judecătoria Alexandria pentru înlocuirea măsurii de siguranță a obligării

la tratament medical, prevăzută de art.113 C. pen. cu măsura internării

medicale, prevăzută de art.114 C. pen.

Onorariul în sumă de 300.000

lei, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 6 ianuarie 2004.