ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 258/2003

R  O  M    N  I  A

Decizia nr.258

Dosar nr.4321/2002

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații

B.S.L., P.G. și T.M. împotriva deciziei penale nr.399 din 11 septembrie 2002 a Curții

de Apel

Ploiești

.

S-au prezentat recurenții inculpați aflați în stare

de arest, asistați de  av.V.M. apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind intimata

parte civilă V.I.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului

declarat, casarea hotărârii pronunțate și reindividualizarea pedepsei, în sensul

reducerii cuantumului acesteia.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului

declarat, ca nefondat, motivând că instanțele au făcut o corectă individualizare

în raport de dispozițiile art.72 din Codul penal și nu se identifică elemente noi

care să conducă la o reindividualizare, în sensul reducerii acesteia.

Inculpații, în ultimul cuvânt acordat, au susținut că sunt

de acord cu apărătorul lor și au cerut reducerea pedepsei.

C  U  R  T  E  A,

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală

nr.124 din 6 iunie 2002,Tribunalul Buzău a condamnat pe inculpații:

B.S.L.

și P.G.  la căte 15 ani închisoare

pentru comiterea infracțiunii de viol, prevăzută de art.197 alin.1 și 3 Cod

penal și câte 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de corupție sexuală,

prevăzută și pedepsită de art.202 alin.1 Cod penal, pedepse contopite conform

art.33 lit.b, 34 lit.b și 35 alin.1 Cod penal, urmând să o execute pe cea mai grea

de 15 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b,e

Cod penal și pe T.M.  la 15 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art.64 lit.a,b,e Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de viol, prevăzută

și pedepsită de art.197 alin.1 și 3 Cod penal.

S-au aplicat prevederile art.71 și 64 Cod penal, s-a menținut

starea de arest a inculpaților și s-a computat detenția preventivă la zi.

În latura civilă,

inculpații au fost obligați la câte 10 milioane lei despăgubiri către partea civilă

V.I.

Pentru a pronunța această sentință,  instanța  de  fond  a

reținut, în baza probelor administrate, următoarea situație de fapt:

În  seara  zilei  de  6  februarie  2002,

pe  la  orele  19,00, inculpații B.S.L. și P.G. se aflau în barul SC “A.C.”  și

consumau băuturi alcoolice, În bar a intrat și V.C. – o femeie în vârstă de 33 ani,

necăsătorită și fiind cunoscută ca având un comportament  necorespunzător. Aceasta

a comandat la bar 100 ml. vodcă, pe care a consumat-o, după care a mai servit încă

300 ml. vodcă și lichior, comandate de martorul T.G.. Văzând că femeia s-a îmbătat,

barmanul le-a cerut celor de față să o scoată afară. Cu ajutorul martorului T.G.

și a inculpaților B.S.L. și P.G., femeia a fost scoasă afară și cu toate că martorul

le-a atras atenția să o ducă  acasă și să nu abuzeze de ea, inculpații au luat-o

în sens contrar, au ieșit pe câmp, au  dezbrăcat-o de haine și au întreținut relații

sexuale, deși victima se afla în stare de inconștiență.

De față s-a aflat și minorul T.C. și inculpații i-au

solicitat să întrețină și el raporturi sexuale cu victima, acesta a refuzat, a plecat

acasă și a povestit fratelui său T.M. cele ce văzuse.Acesta a plecat în zona în

care se aflau ceilalți inculpați și victima, au târât-o lângă o căpiță de fân și

o glugă de coceni și a întreținut și el raport sexual, deși aceasta se afla încă

inconștientă.

În cele din urmă inculpații au lăsat victima dezbrăcată,

pe zăpadă și au plecat acasă, iar a doua zi dimineață a fost găsită decedată.

S-a reținut că moartea victimei a fost violentă și

s-a datorat hipotermiei consecutivă expunerii prelungite la frig, în timpul și după

ce a fost supusă unor raporturi sexuale multiple, victima aflându-se și în

stare de intoxicație etilică acută, cu o îmbibație de 2,50 gr.%

0

alcool

în sânge.

Potrivit raportului de necropsie, întocmit de medicul

legist, leziunile de pe corp s-au datorat expunerii prelungite la frig și contactului

corpului victimei cu suprafețele denivelate și înghețate, dar și prin lovire cu

corpuri dure. S-au mai constatat și raporturi anale practicate de inculpații B.S.L.

și P.G.

În latura civilă, s-a reținut că tatăl victimei – partea civilă

V.I. s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000.000 lei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe

lângă Tribunalul Buzău și inculpații, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică,

nulități prevăzute de art.378 Cod procedură penală.

Parchetul a criticat hotărârea pentru nelegalitate, deoarece

încadrarea juridică a faptelor în art.197 alin.1 și 3 Cod penal este greșită, întrucât

au participat mai multe persoane împreună la săvârșirea infracțiunii de viol, în

forma calificată prevăzută de art.197 alin.2 lit.a și alin.3 Cod penal.

Pedepsele au fost greșit individualizate, ținând seama de gravitatea

deosebită a faptelor comise de inculpați în împrejurările reținute.

S-a mai criticat sentința și pe latura civilă, în sensul că

în mod greșit au fost obligați inculpații fiecare la câte 10.000.000 lei despăgubiri

către tatăl victimei – partea civilă V.I., reprezentând cheltuieli de înmormântare,

deși trebuiau obligați în solidar la plata sumei integrale.

În apelul lor, inculpații

au cerut reducerea pedepselor, pe care le consideră prea mari, ținând seama că sunt

elemente tinere și ușor reeducabile.

Curtea, examinând sentința apelată, în raport cu situația

de fapt reținută pe baza probelor administrate, în raport cu criticile

formulate, precum și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.371 alin.2 și

378 Cod procedură penală, a considerat fondat numai apelul parchetului și nefondate

apelurile inculpaților, așa cum se va arăta în continuare.

Curtea de Apel

Ploiești

, prin decizia

nr.399 din 11 septembrie 2002 a admis apelul declarat de Parchet, a descontopit

pedepsele aplicate inculpaților B.S.L. și P.G.

În baza art.334 Cod procedură

penală a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.197

alin.1 și 3 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.197 alin.2 lit.a și

alin.3 din Codul penal și   i-a condamnat pe inculpații B.S.L., P.G. și T.M. la

câte 20 ani închisoare și câte 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art.64 lit.a,b și e din Codul penal.

Recontopind pedepsele pentru

inculpații B.S.L. și P.G., a stabilit că fiecare urmează să execute pedeapsa cea

mai grea de câte 20 ani închisoare și câte 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art.64 lit.a,b,e din Codul penal.

Inculpații au fost obligați

solidar

la plata

despăgubirilor civile în sumă de 30.000.000

lei către partea civilă V.I.

Apelurile declarate de inculpați

au fost respinse ca nefondate.        A reținut instanța de apel că situația de

fapt a fost reținută corect de prima instanță, deci încadrarea juridică dată faptelor

săvârșite de inculpați este greșită. Se impune schimbarea juridică în infracțiunile

prevăzute de art.197 alin.2 lit.a și alin.3 din Codul penal și aplicarea unor

pedepse mai severe față de pericolul sporit al faptelor, modalitatea de săvârșire

a acesteia, inculpații dând dovadă de o cruzime deosebită.

Inculpații

trebuiau obligați în solidar

la plata

despăgubirilor civile.

Apelurile declarate de inculpați

au fost apreciate ca nefondate.

Împotriva acestei decizii

penale cei 3 inculpați au declarat recurs solicitând reducerea pedepselor.

Recursurile declarate

de inculpați nu sunt fondate.

Pericolul social sporit

al faptelor comise de către inculpați, împrejurările și modalitatea comiterii acestora,

rezultatul produs – moartea victimei – justifică pe deplin tratamentul sancționator

aplicat.

În conformitate cu art.385

15

pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, urmează a respinge ca nefondat recursurile

declarate de inculpați.

Se va deduce pentru fiecare, arestarea

preventivă de la 7 ianuarie 2002 la zi.

Recurenții vor fi obligați

la plata

cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații

B.S.L., P.G. și T.M., împotriva deciziei penale nr.399 din 11 septembrie 2002 a

Curții de Apel

Ploiești

.

Deduce din pedeapsă, pentru fiecare dintre inculpați,

perioada executată în arest preventiv de la 7 ianuarie 2002 la 21 ianuarie

2003.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte

1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000

lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2003.