ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 481/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 481/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-au
luat în examinare recursurile declarate de numiții G.G., V.N. și de inculpatul
B.D. împotriva deciziei penale nr.205 din 15 mai 2002 a Curții de Apel
Ploiești.
S-au
prezentat: recurentul inculpatul B.D., aflat în stare de arest, asistat de
avocat S.A., apărător desemnat din oficiu, inculpatul G.L.F., asistat de avocat
S.A., apărător desemnat din oficiu, inculpatul V.Gh. aflat în stare de arest,
asistat de avocat A.D., și recurentul G.G.
Curtea,
din oficiu, a adus în discuția părților problema admisibilității recursurilor
declarate de numiții G.G. și V.N. pentru fiii lor majori, inculpații G.L.F. și V.Gh.
Apărătorii
inculpaților, având pe rând cuvântul, au arătat că lasă la aprecierea instanței
problema admisibilității în cauză a recursurilor declarate pentru inculpații G.L.F.
și V.Gh.
Procurorul
a solicitat respingerea, ca inadmisibile, a recursurilor declarate de numiții G.G.
și V.N.
Apărătorul
inculpatului B.D. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și
reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Procurorul
a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpatul
B.D.
Inculpatul
B.D., în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului
său.
Inculpații
G.L.F. și V.Gh., pe rând, în ultimul cuvânt, au arătat că lasă soluția la
aprecierea instanței.
C U R T E A
Asupra
recursurilor de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.196 din 20 iunie 2001 a Tribunalului
Prahova s-a dispus condamnarea , printre alții , a inculpaților :
- B.D. la 13 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 lit.a,b C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de furt califiacat,
prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,g alin.3 lit.a și alin.
ultim C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. combinat cu O.G.nr. 10/2001.
A
fost condamnat același inculpat la pedepsele de : 2 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen., combinat
cu O.G. nr.10/2001, 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
distrugere, prevăzută de art. 217 alin.3 C.pen., combinat cu O.G. 10/2001 și 2
ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art.
221 C.pen. , combinat cu O.G. nr. 10/2001.
În
baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a dispus ca inculpatul să execute
pedeapsa de 13 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit.a,b C.pen.
S-a
făcut aplicarea art.71,64 C.pen.
Conform
art. 350 C.proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului și
potrivit art. 88 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și
arestării preventive de la 8 ianuarie la zi.
- G.L.F. la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
furt calificat, prevăzută de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a,g alin.3 lit.a
C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. și art. 37 lit.a C.pen., combinat cu
O.G. nr.10 /2001, faptă din perioada august-decembrie 2000.
In
baza art. 10 din Legea nr. 137/1997 s-a revocat beneficiul grațierii pedepsei
de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2913 din 26
noiembrie1997 a Judecătoriei Ploiești, iar redstul de pedeapsă de 14 luni și 3
zile închisoare rămas neexecutat, se va executa alături de pedeapsa aplicată în
cauzaă, dispunându-se ca inculpatul să execute 5 ani 14 luni și 3 zile
închisoare.
S-a
făcut aplicarea art. 71, 64 C.pen.
Conform
art. 350 C.proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și potrivit
art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată , durata reținerii și arestării
preventive de la 15 ianuarie 2001 la zi.
-
V.Gh. la 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a,b,c C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârșirea complicității la
infracțiunea de furt calificat , prevăzută de art. 26 raportat la art. 208
alin.1, art. 209 alin.1 lit. a,g,alin 3 lit.a și alin. ultim C.pen., cu
aplicarea art. 41 alin 2 și art. 37 lit. a C.pen., combinat cu O.G. nr.
10/2001, faptă din august-decembrie 2000.
Același
inculpat a mai fost condamnat la 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a,b și e C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru
complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat
la art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a,g alin.3 lit. a și alin. ultim C.pen., cu
aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a C.pen., combinat cu O.G.10/2001.
În
baza art. 33 lit și art. 34 lit. b C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeasa cea
mai grea, de 13 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a, b și e C.pen.
In
baza art. 83 C.pen. și art. 10 din Legea nr. 137/1997
s-a
revocat beneficiul grațierii pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin
sentința penală nr. 918 din 7 mai 1998 a Judecătoriei Buftea, care a dispus să
fie executată alături de pedeapsa aplicată în cauză, în final inculpatul
urmând să execute 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a,b, e C.pen.
S-a
făcut aplicarea art. 71,64 C.pen.
Conform
art. 350 C.proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și potrivit
art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării
preventive de la 21 februarie 2001 la zi.
S-a
admis în parte acțiunea civilă promovată de S.C. „P”.
Au
fost obligați inculpatul V.Gh. solidar cu coinculpatul B.D., la plata despăgubirilor
civile, în sumă de 3.470.516.000 lei către partea civilă S.C. „P”.
Au
fost obligați inculpatul G.L.F. solidar cu coinculpații V.V. și P.T.N., la
plata despăgubirilor civile în sumă de 335.000.000 lei , către partea civilă
S.C.”P”.
În
baza art. 118 lit. b C.pen. s-a confiscat de la inculpatul B.D. dispozitivele
și instrumentele folosite la perfoararea conductelor magistrale.
In baza art. 255 alin. 4 , raportat la art. 254 alin 3 C.pen. a
fost confiscată da la inculpatul B.D. suma de 15.000.000lei, oferită de
inculpat ofițerului de poliție.
Suma
de 500.000.000 lei beneficiu din infracțiunea comisă de inculpatul B.D. s-a
dispus să fie plătită de acesta , către partea civilă SC „P”, pentru
recuperarea prejudiciului.
Bunurile
sechestrate conform Ordonanței din 11 ianuarie 2001 emisă de I.J.P.Prahova și a
procesului-verbal încheiat la data de 12 ianuarie 2001, s-a dispus să fie
valorificate în vederea recuperării prejudiciului produs părții civile S.C. „P”.
Suma
de 25.000.000 lei reprezentând beneficiul obținut din comiterea infracțiunii
comisă de inculpatul G.L.F., s-a dispus să fie plătit de acesta , către partea
civilă S.C. „P”.
Suma
de 10.000.000 lei reprezentând beneficiul din infracțiunea comisă de
inculpatul V.V.s-a dispus să fie plătit de acesta către partea civilă S.C. „P”.
A
fost obligat fiecare inculpat la câte 700.000 lei cheltuieli judiciare către
stat.
În
luna august 2000, inculpatul B.D. și-a început activitatea infracțională,
împreună cu prietenii săi, S.B. și C., prin perforarea conductelor magistrale
aparținând S.C. „P ”existente pe raza localității Buriași, sustrăgând apoi pe
timp de noapte, în decurs de o săptămână circa 9.000 litri de motorină și
benzină, folosind un atelaj hipo aparținând lui „Cotoman”, în care se aflau butoaie
din tablă cu capacitatea de 200 litri.
După
ce s-a despărțit de cei doi, inculpatul B.D. a cunoscut-o pe numita S.A. și
împreună cu aceasta, folosind un autoturism achiziționat între timp, pe timp de
noapte, din instalațiile deja montate pe conducte, a sustras în decurs de 15
zile, 7.500 litri de motorină și benzină.
În
cursul lunii septembrie, inculpatul s-a despărțit de S.A., împrietenindu-se cu
inculpatul V.Gh. și fratele acestuia, împreună cu care a hotărît să se ocupe în
continuare, de același tip de activitate, respectiv, sustragerea de produse
petroliere din conductele magistrale aparținînd „P”.
În
acest scop, inculpatul V.Gh. a achiziționat diferite piese, din care,
inculpatul B.D. a construit instalații de perforare și racordare la conducte.
De
la același inculpat V.Gh., inculpatul B.D. a primit cu titlu de împrumut, în
scopul de a-l folosi pentru sustragerea de produse petroliere , un autoturism
Dacia papuc, în care se aflau în permnență 5-6 butoaie, de câte 200 litri .
În
perioada septembrie-decembrie 2000, după montarea instalațiilor artizanale
confecționate pe conducte, inculpatul B.D. a sustras pentru el și pentru frații
,,C.”, circa 170.000 litri produs petrolier, în timp ce aceștia din urmă
asigurau paza locului săvârșirii infracțiunilor, comportându-se ca adevărați
proprietari ai acestora, în zona lor ,orice acțiune de sustragere din partea
altor persoane, fiind interzisă, fără încuviințarea acestora.
A
mai reținut instanța că, încercând să obțină profituri mai mari și în scopul de
a se separa în viitor de frații ,,C”, inculpatul B.D. a atras în echipa sa pe
inculpații G.L.F. și C.V. care, la rânul lor închiriaseră un autoturism Dacia
1304 papuc , de la V.Gh., în scopul sustragerii de produse petroliere și în
care se găseau în permanență 6 butoaie de tablă de câte 200 litri.
Pe
măsură ce realizau câștiguri impotante de la fiecare inculpat, încerca la
rândul său să-și constituie propria echipă de lucru.
In
acest sens, inculpatul C.V. s-a desprins de inculpații B.D. și G.L.F., acesta
din urmă achiziționându-și la rândul său propriul autoturism pentru
sustragerea de produse petroliere și atrăgând în echipă pe inculpații V.V. ș
iP.T.N., acestuia fiindu-i oferită benzină pentru a o folosi în interes
personal.
Potrivit
înțelegerilor dintre noile grupuri create și ,,proprietarii” instalațiilor
montate pe conducte, respectiv frații „C”, cei care sustrăgeau produse
petroliere plăteau jumătate din banii câștigați , inculpatului V.Gh.
Conform
propriilor declarații, inculpatul B.D. a realizat din activitatea infracțională
descrisă, un venit de circa 500.000.000 lei , din care și-a achiziționat bunuri
personale de valoare, iar inculpatul G.L.F. , un câștig de circa 335.000.000
lei, folosit de asemenea pentru procurarea unor bunuri importante.
Prima
instanță a mai reținut că, în urma intervențiilor echipelor de cercetare
penală, a acțiunilor specifice de identificare și prindere a autorilor
spargerilor, inculpatul G.L.F. a abndonat autoturismul achiziționat de la
numitul G.I., după ce în prealabil, aruncase butoaiele din tablă, iar
inculpatul B.D. , în timpul percheziției efectuată la domiciliul său, în
aceleași împrejurări, a oferit suma de 15.000.000 lei căpitanului de poliție G.C.,
din cadrul I.J.P.Prahova, pentru ca acesta să nu consemneze că la locuința
inculpaților au fost găsite instalațiile artizanale, uneltele specifice și
butoaiele din tablă , folosite la transportul produselor petroliere sustrase.
Împotriva
acestei hotărâri au declarat apel inculpații B.D., G.L.F., V.V., P.T.N. si V.Gh.,
solicitand reducerea pedepselor aplicate si reducerea cuantumului
despăgubirilor civile la plata carora au fost obligati către partea civilă.
Prin
decizia penală nr. 202 din 15 mai 2002 Curtea de Apel Ploiești a admis
apelurile inculpaților V.V. și P.T.N.
A
fost desfiintată în parte hotărârea atacată, pe latură civilă.
Au
fost reduse despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul V.V.,
solidar cu inculpatul G.L.F. și P.T.N., către partea civilă, la suma de
168.000.000 lei (perioada 07-25.12.2000).
Au
fost reduse despăgubirile la care inculpatul P.T.N. a fost obligat, în solidar
cu inculpații G.L.F. și V.V., în sumă de 67.000.000 (perioada 15-27. 12.2000)
.
Au
fost menține restul dispozițiilor sentinței.
Au
fost respinse , ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B.D., G.L.F. și
G.G.
A
fost computată prevenția inculpaților la zi .
Au
fost obligați inculpații G.L.F. și V.Gh. la plata sumei de câte 500.000 lei
către stat, iar inculpatul B.D. la 1.000.000. lei cu același titlu, din care
suma de 450.000 lei onorariul avocatului din oficiu.
Impotriva acestei hotărâri au declarat recurs numiții G.G. și V.N.,
părinții inculpaților G.L.F. și V.Gh., fără să le motiveze și inculpatul B.D.
În recursul său, inculaptul B.D. a solicitat admiterea
acestuia, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate.
Recursurile
declarate de numiții G.G. și V.N. sunt inadmisibile.
Dispozițiile art. 385
2
raportat la art. 362 C.proc.pen prevăd în
mod expres și limitativ persoanele care pot face recurs, dintre care nu fac
parte și părinții inculpaților majori.
Cum
în cauză , pentru inculpații majori G.L.F. și V.Gh. au declarat recurs părinții
acestora, acestea sunt inadmisibile.
De
asemenea, verificând actele și lucrările dosarului se consată că inculpații G.L.F.
și V.Gh. nu au nici o declarație de recurs.
Examinând recursul declarat de inculpatul B.D. în raport de motivul de casare
prevăzut de art. 385/9 pct. 14 C.proc.pen. se constată că nu este fondat și
urmează să fie respins.
Astfel, la stabilirea și aplicarea pedepselor inculpatului, instanțele de fond
și cea de apel au ținut seama de toate criteriile prevăzute de art. 72 C.pen.,
respectiv de gradul deosebit de ridicat al pericolului social al faptelor
comise, modalitatea și împrejurările comiterii lor, dar și de datele ce
caracterizează persoana inculpatului.
Din copia fișei de cazier judiciar a inculpatului (fila 14 dosar de urmărire
penală), rezultă că acesta a mai comis fapte penale, dovedind perseverență
infracțională, a recunoscut și regretat faptele comise, astfel că pedeapsa
rezultantă de 13 ani închisoare este în măsură să asigure reeducarea
inculpatului în vederea reinserției sale în societate și prevenția generală,
conform scopului prevăzut de art. 52 C.pen.
Așa
fiind, se constată că pedeapsa aplicată inculpatului B.D. a fost just
individualizată și nu există temeiuri pentru reducerea ei, urmând ca recursul
declarat de acesta să fie respins , ca nefondat.
Pentru
aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C. proc. pen. urmează
ca recursul declarat de inculpatul B.D. să fie respins , ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării
preventive de la 8 ianuarie 2001 la 31 ianuarie 2003 .
In temeiul art. 192 C.proc.pen. urmează ca recurentul inculpat sa fie obligat
la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 385/15 pct.1 lit.a C.proc.pen. urmează ca recursurile declarate
de numiții G.G. și V.N. să fie respinse ca inadmisibile.
Se
va constata că inculapții G.L.F. și V.Gh. nu au declarat recurs.
Vor fi obligați recurenții G.G. și V.N. la
plata sumei de câte 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge,
ca inadmisibile, recursurile declarate de numiții G.G. și V.N. împotriva
deciziei penale nr.205 din 15 mai 2002 a Curții de Apel Ploiești.
Constată
că inculpații G.L.F. și V.Gh. nu au declarat recurs împotriva deciziei
sus-menționate.
Obligă
pe recurenți la plata sumei de câte 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale
nr.205 din 15 mai 2002 a Curții de Apel Ploiești.
Deduce
din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și al arestîrii preventive
de la 8 ianuarie 2001 la 31 ianuarie 2003.
Obligă
pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat
pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată
în ședință publică, azi 31 ianuarie 2003.